Oare e ceva unic la oameni? Da. Suntem singurele ființe cu sentimente morale complet dezvoltate. Ca ființe sociale, suntem obsedați de moralitate. Trebuie să știm de ce oamenii fac ce fac. Eu, personal, sunt obsedat de moralitate. Totul se datorează acestei femei, sora Mary Marastela, cunoscută ca fiind mama mea. Când eram băiat de altar, am inspirat multă tămâie am învățat fraze în latină și am avut timp să mă gândesc dacă ideea de moralitate a mamei se aplica tuturor. Am văzut că oamenii, fie că erau religioși sau nu, erau obsedați de moralitate. M-am gândit că poate există o bază lumească pentru deciziile morale. Dar am vrut să merg mai departe, să nu spun doar că moralitatea vine din creier. Vroiam să știu dacă există o chimie a moralității. Vroiam să știu dacă există vreo „moleculă a moralității”.
După 10 ani de experimente, am găsit molecula. Vreți să o vedeți? Am adus câteva molecule cu mine. În această seringă se află molecula moralității. (Râsete) Se numește oxitocină. E o moleculă simplă, străveche care se găsește doar la mamifere. La rozătoare, ea determină femele să aibă grijă de pui și la alte animale permite tolerarea altor indivizi în vizuină. La oameni, se știa doar că facilitează nașterea și alăptarea la femei și e eliberată de ambele sexe în timpul contactului sexual.
M-am gândit că oxitocina ar putea fi molecula moralității. Am făcut ce fac mulți dintre noi; am testat-o pe colegi. Unul dintre ei mi-a spus: „Paul, e cea mai idioată idee din lume. E doar o moleculă caracteristică femeilor. Nu poate fi așa de importantă.” I-am spus că și creierul bărbaților o eliberează și trebuie să existe un motiv pentru asta. Avea dreptate, era o idee proastă. Dar putea fi testată. Puteam crea un experiment să văd dacă oxitocina îi face pe oameni virtuoși.
S-a dovedit că nu e ușor. În primul rând, oxitocina e o moleculă „timidă”. Nivelul ei e aproape zero fără un stimul care să declanșeze eliberarea ei. Când e eliberată, trăiește trei minute și se descompune rapid la temperatura camerei. Experimentul trebuia să declanșeze un val de oxitocină care trebuia izolat și păstrat la rece. Credeam că pot face asta. Din fericire, oxitocina e produsă atât în creier, cât și în sânge și am putut să fac experimentul fără să învăț neurochirurgie. Apoi trebuia să măsor nivelul moralității.
Măsurarea moralității e un proiect colosal. Am luat-o pas cu pas. Am studiat o singură calitate: încrederea. De ce? În 2000 am arătat că țările cu mulți oameni demni de încredere sunt mai prospere. Acolo au loc mai multe tranzacții economice, se creează mai multă avuție și nivelul sărăciei scade. Deci, în țările sărace, nivelul încrederii e redus. Dacă înțelegeam chimia încrederii, puteam ajuta la combaterea sărăciei.
Dar eu sunt sceptic. Nu întreb oamenii dacă sunt de încredere. Eu folosesc abordarea lui Jerry Maguire în cercetare. Dacă ești virtous, arată-mi banii. În laborator, testăm moralitatea cu ajutorul banilor. Să vă arăt cum facem asta. Recrutăm niște oameni pentru experiment. Primesc cu toții 10 dolari dacă acceptă. Le dăm o serie de instrucțiuni, nu îi mințim niciodată. Apoi computerul îi grupează în perechi. Unul din ei primește mesajul: „Renunți la o parte din cei 10 dolari pe care i-ai câștigat aici ca să îi trimiți altcuiva în laborator?” Șpilul e că nu poți vedea sau vorbi cu cealaltă persoană. Transferul îl faci o singură dată. Oricâți bani vei da, suma se triplează în contul celeilalte persoane. O vei îmbogăți. Computerul îi spune că prima persoană i-a trimis atâți bani. Vrei să îi păstrezi pe toți sau să trimiți o parte înapoi?
Gândiți-vă puțin la acest experiment. Stai pe un scaun incomod o oră și jumătate. Un cercetător nebun îți pune un ac în braț și recoltează patru flacoane de sânge. Și vrei să renunț la bani, să îi dau unui străin? Așa s-a născut vampirismul în economie. Iei o decizie și îmi dai niște sânge.
Economia experimentală a făcut acest experiment în toată lumea, cu mize mult mai mari și opinia generală e că încrederea e unitatea de măsură dintre cele două persoane și transferul de la a doua persoană la prima măsoară gradul de încredere. Dar economiștii au fost mirați - de ce a doua persoană ar mai returna banii? Au presupus că banii sunt utili, de ce să nu îi păstreze pe toți?
Noi am descoperit altceva. În 90% din cazuri, prima persoană trimite bani și din cei care primesc, 95% returnează o parte din ei. Dar de ce? Iată ce am aflat măsurând oxitocina: cu cât destinatarul primea mai mulți bani, cu atât creierul producea mai multă oxitocină și suma de bani returnată creștea direct proporțional cu nivelul oxitocinei. Iată biologia încrederii.
Dar ce e greșit la acest experiment? Două lucruri sunt greșite. Unu: toate reacțiile din corp sunt plurivalente. Am detectat nouă alte molecule ce interacționează cu oxitocina, dar ele nu au nicio influență. Și doi: tot aveam o relație indirectă dintre oxitocină și încredere. Nu știam sigur dacă oxitocina crea încredere. Pentru a face experimentul, am știut că va trebui să întru în creier să manipulez oxitocina direct. Am folosit orice, cu excepția unui burghiu pentru a-mi introduce oxitocină în creier. Am aflat că pot să fac asta cu un inhalator nazal. Împreună cu colegii din Zürich, am luat 200 de persoane, unii au primit oxitocină, alții placebo și am făcut testul cu banii. Cei cu oxitocină nu doar că au arătat mai multă încredere - peste jumătate din ei și-au trimis toți banii unui străin - fără să le fie afectate dispoziția sau percepțiile.
Oxitocina chiar e molecula încrederii, dar oare e molecula moralității? Folosind inhalatorul de oxitocină, am făcut o serie de studii. Am demonstrat că oxitocina crește gradul de generozitate în transferuri monetare unilaterale cu 80% și face ca donațiile pentru caritate să crească cu 50%. Am investigat și metodele non-farmaceutice de eliberare a oxitocinei. Acestea includ masajul, dansul și rugăciunea. Da, mama s-a bucurat când a auzit asta. Când creștem nivelul oxitocinei, oamenii își deschid portofelul de bună voie și dau bani străinilor.
Dar de ce fac asta? Ce simți când creierul îți e inundat de oxitocină? Ca să aflăm, am făcut un experiment în care subiecții au vizionat niște imagini cu un tată și fiul lui de patru ani; fiul avea cancer cerebral în fază terminală. Apoi i-am rugat să își aprecieze trăirile și le-am recoltat sânge înainte și după expunerea la oxitocină. Schimbarea nivelului de oxitocină le influența gradul de empatie. Deci, empatia ne leagă de alți oameni. Empatia ne face să îi ajutăm pe ceilalți. Empatia ne face virtuoși.
Asta nu e o idee nouă. Un filozof anonim atunci, Adam Smith a scris o carte în 1759 - „Teoria sentimentelor morale”. În carte, Smith argumenta că suntem ființe morale nu din motive externe, ci din motive interioare. El spunea că suntem ființe sociale, deci simțim emoțiile celorlalți. Dacă fac ceva ce te rănește, îți simt durerea și evit să fac lucrul acela. Dacă fac ceva ce te face fericit, îți împărțășesc bucuria. Deci, tind să fac lucrul respectiv. Același Adam Smith va scrie 17 ani mai târziu o carte intitulată „Avuția națiunilor” - fundamentul economiei. Dar el era un filozof al moralei și teoria sa a moralității era corectă. Am descoperit molecula moralității. E important să cunoaștem acea moleculă fiindcă ne spune cum să declanșăm și cum să oprim acest comportament. Mai exact, ea ne spune de ce observăm imoralitatea.
Pentru a vedea ce e imoralitatea, haideți să ne întoarcem în 1980. Lucrez la o benzinărie, la periferia orașului Santa Barbara, California. Dacă stai toată ziua într-o benzinărie, vezi multe exemple de moralitate și imoralitate. Într-o după-amiază, un bărbat vine la mine, la casă cu o cutie de bijuterii frumoasă. În cutie e un colier din perle. Și spune: „Era în toaleta bărbaților. Tocmai am găsit-o. Ce crezi că ar trebui să facem?” „O ducem la obiecte pierdute.” „E foarte valoroasă. Să-l găsim pe proprietar.” Am fost de acord.
Încercam să vedem ce să facem cu cutia și sună telefonul. Un bărbat ne spune pe nerăsuflate: „Am fost în benzinărie cu ceva timp în urmă, am cumpărat o bijuterie soției mele, dar nu o mai găsesc.” Întreb: „Era un colier din perle?” „Da.” „Tocmai l-a găsit un tip.” „Mi-ai salvat viața. Uite numărul meu de telefon. Spune-i tipului să aștepte o jumătate de oră. Vin să îi dau o recompensă de 200 de dolari.” Îi spun tipului: „Așteaptă. Vei primi o recompensă grasă. Viața e dreaptă.” Îmi spune: „Nu pot. Am un interviu peste 15 minute în Galena și am nevoie de slujba aia. Trebuie să plec.” Mă întreabă: „Ce crezi că ar trebui să facem?” Eram la liceu atunci. Eram naiv. I-am spus: „Păstrez cutia pentru tine.” Mi-a spus: „Ai fost foarte drăguț, hai să împărțim recompensa.” Îți dau bijuteria, tu îmi dai 100 de dolari și când vine proprietarul...”
Vedeți, fusesem păcălit. E o truc clasic numit „prinderea porumbelului”, și eu eram porumbelul. Mulți escroci nu doar își fac victima să aibă încredere în ei, le arată că au încredere în ea. Știm ce se întâmplă. Creierul victimei eliberează oxotocină și îți deschizi portofelul sau geanta și dai banii.
Cine sunt acești oameni care ne manipulează sistemele de oxitocină? După ce am testat mii de indivizi, am aflat că 5% din populație nu eliberează oxitocină în prezența stimulilor. Dacă ai încredere în ei, creierul lor nu eliberează oxitocină. Dacă sunt bani pe masă, îi păstrează pe toți. În laborator, folosim un termen tehnic pentru ei. Îi numim „nenorociți”. (Râsete) Nu vrei să bei o bere cu ei. Posedă multe din trăsăturile psihopaților.
Există alte moduri prin care sistemul poate fi inhibat. De exemplu, prin experiențe negative. Am studiat femeile abuzate sexual și aproape jumătate nu eliberează oxitocină când există stimuli. Ai nevoie de experiențe pozitive ca sistemul să se dezvolte corect. Stresul împiedică și el eliberarea oxitocinei. Știm cu toții asta, când suntem stresați nu dăm ce e mai bun în noi.
Secreția de oxitocină e inhibată și prin acțiunea testosteronului. Am făcut experimente și am administrat testosteron bărbaților. În loc să-și împartă banii, au devenit egoiști. Interesant e că bărbații cu un nivel crescut de testosteron tind să-și folosească banii să-i pedepsească pe ceilalți pentru că au fost egoiști. (Râsete) Gândiți-vă. În interiorul biologiei noastre, există yin și yangul moralității. Oxitocina ne leagă de ceilalți, ne face să simțim ce simt și ei. Și apoi avem testosteronul. Bărbații au de 10 ori mai mult testosteron decât femeile, deci ei fac asta mai des ca ele - testosteronul ne face să vrem să-i pedepsim pe cei imorali. Nu trebuie ca Dumnezeu sau guvernul să ne spună ce să facem. Asta vine din interiorul nostru.
Poate că vă întrebați: astea sunt experimente de laborator minunate, dar se aplică în viața reală? Și eu m-am întrebat asta. Și am ieșit din laborator să văd dacă așa e. Vara trecută, am fost la o nuntă în sudul Angliei. Erau 200 de oameni într-un conac victorian. Nu cunoșteam pe nimeni. M-am urcat în Vauxhall-ul meu închiriat și am luat o centrifugă, gheață carbonică, ace și eprubete. Am recoltat sânge de la mireasă, de la mire, de la cei prezenți la petrecere, familie, prieteni înainte și după rostirea jurămintelor.
Ghici ce? Nunțile declanșează eliberarea de oxitocină, dar într-un mod aparte. Cine e în centrul atenției la nuntă? Mireasa. Ea a avut cel mai mare nivel de oxitocină. Cine îndrăgește nunta aproape la fel de mult ca mireasa? Mama ei. Corect! Mama a fost pe locul doi. Apoi tatăl mirelui, mirele, familia, apoi prietenii s-au aliniat în jurul miresei, precum planetele în jurul soarelui. Cred că asta ne spune că am creat acest ritual ca să ne lege emoțional de noul cuplu. De ce? Pentru că vrem ca ei să se reproducă și să perpetueze specia.
Mă gândeam că experimentele cu sume mici de bani nu ilustrează cât de des ne încredințăm viețile străinilor. Deși mi-e frică de înălțimi, m-am legat de o altă persoană și am sărit din avion de la 3700 m. Mi-am recoltat sânge înainte și după și am avut o explozie de oxitocină. Ne putem lega de alții prin multe moduri. De exemplu, prin rețelele sociale. Mulți folosesc Twitter chiar acum. Am cercetat rolul rețelelor sociale și am aflat că folosirea lor crește nivelul oxitocinei cu două cifre.
Recent am făcut un experiment pentru Radioul Coreean. Și-au pus reporterii și producătorii să participe. Unul dintre ei, cred că avea 22 de ani, a avut o creștere de 150% a oxitocinei. E incredibil, nimeni nu reacționează așa. El folosea rețelele sociale de acasă. Când am trimis raportul coreenilor, le-am zis: „Nu știu ce făcea tipul ăsta. Dar cred că vorbea cu mama sau prietena lui.” Au verificat. Era pe pagina de Facebook a prietenei lui. Iată legătura. Există numeroase moduri prin care ne legăm de ceilalți și se pare că sunt universale.
În urmă cu două săptămâni, m-am întors din Papua Noua Guinee - unde am vizitat triburile izolate din munți care practică agricultura de subzistență și trăiesc așa de milenii. Acolo se vorbesc 800 de limbi diferite. Ei sunt cei mai primitivi oameni din lume. Și eliberează și ei oxitocină.
Deci, oxitocina ne leagă de ceilalți. Ne face să simțim ce simt ceilalți. E foarte ușor să determini creierele oamenilor să elibereze oxitocină. Știu cum să fac asta, iar metoda mea preferată e și cea mai simplă. Dați-mi voie să vă arăt. Vino aici. Îmbrățișează-mă! (Râsete) Așa!
Îmi place să îmbrățișez oamenii - de aceea porecla mea e „Dr. Love”. Mă bucur să transmit un pic de iubire în lume, e minunat. Uite ce rețetă îți dă Dr. Love: opt îmbrățișări pe zi. Am aflat că cei care eliberează mai multă oxitocină sunt mai fericiți. Sunt mai fericiți pentru că relațiile lor, de orice tip, sunt mai bune. Dr. Love vă recomandă opt îmbrățișări pe zi. Opt îmbrățișări pe zi - veți fi mai fericiți și lumea va fi un loc mai bun. Dacă nu-ți place să atingi oamenii, pot să îți bag chestia asta pe nas.
You can share this video by copying this HTML to your clipboard and pasting into your blog or web page. This video will play with subtitles.
You either have JavaScript turned off or have an old version of the Adobe Flash Player. To view this rating widget you
need to get the latest Flash player.
If your browser allows only "trusted sites" to execute Javascript, you should add the "googleapis.com" domain to your whitelist to allow our Flash detection to work properly.
Got an idea, question, or debate inspired by this talk? Start a TED Conversation, or join one of these:
Ce ne face să vrem să ne purtăm moral? Neuroeconomistul Paul Zak ne arată de ce crede că oxitocina (el o numește „molecula morală”) influențează încrederea, empatia și celelalte sentimente care contribuie la construirea unei societăți stabile.
A pioneer in the field of neuroeconomics, Paul Zak is uncovering how the hormone oxytocin promotes trust, and proving that love is good for business. Full bio »
Translated into Romanian by Madalina Dinita
Reviewed by Stefan Molnar
Comments? Please email the translators above.
16:51 Posted: Sep 2009
Views 1,228,078 | Comments 300
16:23 Posted: Mar 2009
Views 1,246,960 | Comments 222
11:18 Posted: Dec 2012
Views 555,725 | Comments 165
Just follow the guidelines outlined under our Creative Commons license.
This comment will be attributed to . Not ? Sign Out.