Paul Root Wolpe: A sosit timpul să punem bio-ingineria sub semnul întrebării

Astăzi vreau să vorbesc despre design, dar nu design-ul la care ne gândim de obicei. Vreau să vorbesc despre ceea ce se întâmplă acum în cultura noastră științifică, biotehnologică, unde, într-adevăr pentru prima dată in istorie, avem puterea să proiectăm organisme, să proiectăm organisme animale, să proiectăm organisme umane. În istoria planetei noastre, au existat trei mari valuri de evoluție.

Primul val de evoluție este cel la care ne gândim ca fiind evoluția Darwiniană. Deci, așa cum stiți cu toții, speciile trăiau în nișe ecologice individuale și în medii individuale, iar constrângerile acelor medii selectau ce schimbări, prin mutații aleatorii ale speciilor, aveau să fie conservate. Apoi ființele umane au ieșit din fluxul Darwinian al istoriei evolutive și au creat al doilea mare val evolutiv, prin faptul că am schimbat mediul în care evoluam. Am alterat nișa noastră ecologică, creând civilizația. Și acela a fost al doilea mare -- de două sute de mii, 150.000 de ani -- flux al evoluției noastre. Schimbându-ne mediul, am pus noi presiuni pentru a evolua, asupra corpurilor noastre. Fie că a fost prin stabilirea in comunități agricole, pâna la medicina modernă, ne-am schimbat propria evoluție. Acum intrăm într-un al treilea mare val al istoriei evolutive, care a fost numit in multe feluri: evoluție intenționată, evoluție prin proiectare -- foarte diferită de proiectarea inteligentă -- prin care noi acum de fapt proiectăm si alterăm intenționat formele fiziologice care populeaza planeta noastră.

Deci vreau să vă duc printr-un fel de tur rapid a ceea ce am spus și apoi la sfarșit să vorbesc un pic despre care sunt unele dintre implicațiile pentru noi și pentru specia noastră, cât și pentru cultura noastră, ale acestei schimbări. Acum, de fapt, o facem de mult timp. Am început să împerechem animale selecționat acum multe, multe mii de ani. Și dacă vă gândiți la câini, de exemplu, câinii sunt acum creaturi proiectate intenționat. Nu există un câine pe Pământ, care să fie o făptură naturală. Câinii sunt rezultatul selecționării intenționate a trăsăturilor care ne plac. Dar a trebuit să o facem pe calea cea grea in zilele de demult, alegând urmașii care arătau într-un anume fel și apoi împerechiindu-i. Nu mai trebuie să o facem in modul acela.

Aceasta este o bivacă. O bivacă este un hibrid bivol - vită. Acum îi creează, si într-o zi, poate destul de curând, veți avea chiftele de bivacă la supermarketul vostru local. Aceasta este o caproaie, un hibrid capră - oaie. Cercetătorii care au creeat această creatură mică și drăgălașă au sfârșit prin a o măcelări si a o mânca ulterior. Cred că au spus că avea gust de pui. Aceasta este o camă O camă este un hibrid cămila - lamă, creat în încercarea de a obține rezistența unei cămile împreună cu câteva din trăsăturile de personalitate ale unei lame. Și acum le folosesc in unele culturi. Apoi mai este și ligrul. Aceasta este cea mai mare pisică din lume -- hibridul leu - tigru. Este mai mare decât un tigru. Iar în cazul ligrului, chiar au existat unul sau doi care au fost văzuți in sălbăticie. Dar aceștia au fost creați de cercetători folosind atât împerechere selecționată, cât si tehnologie genetică. Apoi, în sfârșit, preferatul tuturor, zebroidul. Nici una dintre aceste poze nu a fost modificată; acestea sunt creaturi reale. Și, astfel, unul dintre lucrurile pe care le-am făcut este folosirea îmbunătățirii genetice, sau manipulării genetice, a împerecherii selecționate normale forțată un pic prin genetică. Și dacă asta ar fi fost totul, atunci ar fi fost o chestie interesantă. Dar ceva mult, mult mai puternic se petrece acum.

Acestea sunt celule normale de mamifere modificate genetic cu o genă bioluminescentă luată de la meduzele din adâncul mării. Cu toții știm ca unele creaturi din adâncul mării luminează. Ei bine, acum au luat acea genă bioluminescentă, și au pus-o în celule de mamifere. Acestea sunt celule normale. Iar ceea ce vedeți aici sunt aceste celule luminând în întuneric sub anumite lungimi de undă ale luminii. Odată ce au putut face asta cu celule, au putut s-o facă cu organisme. Așa că au făcut-o cu pui de șoareci, pisoi. Și, apropo, motivul pentru care pisoii de aici sunt portocalii iar șoarecii sunt verzi este că aceea este o genă bioluminescentă de la corali, în timp ce aceasta este de la meduze. Au făcut-o cu porcii, au făcut-o cu câinii, și, de fapt, au făcut-o cu maimuțele. Și dacă poți s-o faci cu maimuțele -- deși marele salt în încercarea de a manipula genetic este, de fapt, între maimuțe și primate -- dacă o pot face cu maimuțele, probabil că iși pot da seama cum să o facă cu primatele, ceea ce înseamnă că o pot face cu ființele umane. Cu alte cuvinte, teoretic, este posibil ca nu peste mult timp să fim capabili din punct de vedere biotehnologic să creăm ființe umane care să lumineze în întuneric. Să fie mai ușor să ne găsească noaptea.

Și, de fapt, chiar acum, în multe state, poți să cumperi animale de casă bioluminescente. Aceștia sunt pești zebră. În mod normal sunt colorați în negru si argintiu. Aceștia sunt peși zebră care au fost proiectați genetic să fie galbeni, verzi, roșii, și chiar sunt disponibili acum in unele state. Alte state i-au interzis. Nimeni nu știe ce să facă cu astfel de creaturi. Nu există nici o zonă a guvernului -- nici EPA, nici FDA -- care să se ocupe de animalele de casă modificate genetic. Așa că unele state au decis să le permită, alte state au decis să le interzică.

Unii dintre voi poate au citit despre luarea în considerare de către FDA a somonului modificat genetic. Somonul de deasupra este un somon Chinook modificat genetic, folosind o genă de la acești somoni si de la alti pești pe care îi mâncăm, pentru a-l face să crească mult mai repede necesitând mai puțină hrană. Și chiar acum FDA încearcă să ia o decizie finală dacă, destul de curând, veți putea mânca acești pești -- vor fi vânduți în magazine. Și înainte să vă îngrijorați prea tare din această cauză, aici, in Statele Unite, majoritatea hranei pe care o cumpărați de la supermarket are deja componente modificate genetic. Așa că, chiar în timp ce ne facem griji în această priviință, i-am permis deja să se desfașoare in această țară -- spre deosebire de Europa -- fară nici o reglementare, și chiar fară nici o etichetă pe pachet.

Acestea sunt toate primele animale clonate din specia lor. Deci aici in dreapta jos, este Dolly, prima oaie clonată -- acum impăiată fericită într-un muzeu din Edinburgh; Ralph șobolanul, primul șobolan clonat; PC pisica, de la pisică clonată; Snuppy, primul câine clonat; Snuppy, de la Seoul National University puppy -- creat in Coreea de Sud de către același om de care unii dintre voi poate își amintesc că a sfârșit prin a demisiona in dizgrație pentru că a pretins că a clonat un embrion uman, ceea ce nu făcuse. El chiar a fost prima persoană care a clonat un câine, ceea ce este un lucru foarte dificil de făcut, pentru că genomurile câinilor sunt foarte plastice. Aceasta este Prometea, primul cal clonat. Este un cal din rasa Haflinger clonat în Italia, o adevărată bijuterie a stiinței clonării, pentru că sunt mulți cai care câștigă curse importante care sunt castrați. Cu alte cuvinte, echipamentul necesar reproducerii lor a fost îndepărtat. Dar dacă poti clona acel cal, poți avea atât avantajul participării la cursă cu un cal castrat cât si duplicatul lui identic din punct de vedere genetic gata pentru împerechere. Aceștia sunt primii viței clonați, primii lupi cenușii. Și, în sfarșit, primii purcei clonați: Alexis, Chista, Carrel, Janie și Dotcom.

(Râsete)

În plus, am început să folosim tehnologia de clonare pentru a încerca să salvăm specii periclitate. Aceasta este utilizarea animalelor acum pentru a crea medicamente și alte lucruri în corpurile lor pe care noi vrem să le creeze. Deci cu antitrombină în capra aceea -- acea capră a fost modificată genetic astfel încât moleculele laptelui său includ efectiv molecula de antitrombină pe care GTC Genetics vrea să o creeze. În plus, porcii transgenici, porcii knock-out, de la Institutul Național de Stiință Animală din Coreea de Sud, sunt porci pe care îi vor folosi, de fapt, pentru a încerca sa creeze tot felul de medicamente și alte tipuri de chimicale industriale pe care vor ca sângele și laptele acestor animale să le producă pentru ei, în loc să le producă în mod industrial.

Acestea sunt două ființe care au fost create pentru a salva specii periclitate. Guarul este o ungulată pe cale de dispariție din sud-estul Asiei. O celulă somatică, o celulă din corp, a fost luată din corpul ei, gestată în ovulul unei vaci, iar apoi vaca a dat naștere unui guar. Același lucru s-a întâmplat cu muflonul, care este o specie periclitată de oi. A fost gestat în corpul unei oi normale, lucru care de fapt ridică o problemă biologică interesantă. Avem două tipuri de ADN în corpurile noastre. Avem ADN-ul nucleic la care toată lumea se gândește ca fiind ADN-ul nostru, dar avem de asemenea ADN în mitocondrii, care sunt pachetele cu energie ale celulei. Acel ADN este transmis de la mame. Deci, de fapt, ceea ce ajungi să ai aici nu este un guar sau un muflon, ci un guar cu mitocondrii de vacă, și deci ADN mitocondrial de vacă, și un muflon cu ADN mitocondrial de la altă specie de oaie. Aceștia sunt în realitate hibrizi, nu animale pure. Și aceasta ridică întrebarea despre cum vom defini speciile de animale în era biotehnologiei -- o întrebare la care nu suntem încă siguri cum să răspundem.

Această creatură încântătoare este un gândac de bucătărie asiatic. Și ceea ce au făcut aici este să pună electrozi în ganglionii și creierul său și apoi un transmițător deasupra, și se află pe o minge mare urmărită de computer. Iar acum, folosind un joystick, pot trimite această creatură prin laborator si controla dacă o ia la stânga sau la dreapta, în față sau în spate. Au creat un fel de insectă robot, sau gândacobot. Devine mai rău decât atât -- sau poate mai bine decât atât. Acesta este, de fapt, în DARPA, un foarte important -- DARPA este Agenția de Cercetare pentru Apărare -- unul dintre proiectele lor. Acești gândaci goliath au fire conectate la aripi. Au un chip de computer legat de spate, și pot fi făcuți să zboare prin laborator. Îi pot face să o ia la stânga, la dreapta. Îi pot face să decoleze. Efectiv însă, nu-i pot face să aterizeze. Îi poziționează la aproximativ 3 centimetri deasupra pământului și apoi opresc totul, iar ei fac buff. Dar este cel mai apropiat lucru de o aterizare pe care îl pot obține.

Și, în realitate, această tehnologie a avansat atât de mult încât această creatură -- aceasta este o molie. Acesta este molia în stadiul de pupă, și acela este momentul când îi atașează firele și tehnologia computerizată. Așa că atunci când molia chiar se transformă în molie, este deja pre-conectată. Firele sunt deja în corpul ei, și o pot pur si simplu conecta la tehnologia lor, iar acum au acești gândacoboți pe care îi pot trimite in scopul supravegherii. Pot monta mici camere de luat vederi pe ei și poate într-o zi livra alte tipuri de armament în zonele de război.

Nu sunt doar insecte. Acesta este șobobot-ul, sau robo-șobolanul creat de Sanjiv Talwar la SUNY Downstate. Din nou, are tehnologie, are electrozi care intră in emisferele stânga și dreaptă, are o cameră pe vârful capului. Cercetătorii pot face această creatură să o ia la stânga, la dreapta. Au pus-o să alerge prin labirinturi, controlând unde se duce. Practic au creat un robot organic. Studenții absolvenți din laboratorul lui Sanjiv Talwar au spus, "Este acest lucru etic? Am eliminat autonomia acestui animal." Voi reveni la aceasta imediat.

S-a lucrat de asemenea cu maimuțe. Acesta este Miguel Nicolelis de Duke. A luat maimuțe bufniță, le-a conectat astfel încât un computer le urmărea creierele în timp ce se mișcau, urmărind în special mișcările brațului drept. Computerul a învățat ce făcea maimuța pentru a-și mișca brațul în diverse moduri. Apoi l-au conectat la un braț protetic, pe care îl vedeți în poză, pe care l-au pus în altă încăpere. Destul de curând, computerul a învațat, citind undele cerebrale ale maimuței să facă brațul din încăperea cealaltă să facă orice făcea brațul maimuței. Apoi a pus un ecran în cușca maimuței care îi arăta acesteia acel braț protetic, iar maimuța a devenit fascinată. Maimuța recunoștea ca orice făcea cu brațul ei, acest braț protetic făcea de asemenea. Și în cele din urmă îl mișca și îl mișca, iar în sfarșit s-a oprit din a-și mișca brațul ei drept și, holbându-se la ecran, putea mișca brațul protetic din camera cealaltă numai prin undele sale cerebrale -- ceea ce înseamnă că acea maimuță a devenit prima primată din istoria lumii care să aibă trei brațe funcționale independente.

Și nu este doar tehnologie ceea ce punem în animale. Acesta este Thomas DeMarse, de la Universitatea din Florida. El a luat 20.000 si apoi 60.000 de neuroni separați de șobolan -- deci aceștia sunt neuroni individuali de la șobolani -- i-a pus pe un chip. Aceștia s-au auto-agregat într-o rețea, devenind un chip integrat. Și a folosit acel lucru ca piesa IT a unui mecanism care rula un simulator de zbor. Deci acum avem chipuri de computer organice făcute din neuroni vii auto-agreganți. În sfârșit, Mussa-Ivaldi din Northwestern a luat un creier complet intact, independent, de anghilă. Acesta este un creier de la o anghilă. Este viu, complet intact, într-un mediu nutritiv cu acești electrozi ieșind din laterale, i-a atașat senzori fotosensibili, l-a pus într-un cărucior -- acesta este căruciorul, creierul stă acolo in mijloc -- și folosind acest creier ca singurul procesor pentru căruț, când aprinzi o lumină și o întorci înspre căruț, căruțul se mișcă către lumină; când o stingi, se îndepărtează. Este fotofil. Deci avem un creier complet, viu, de anghilă. Oare gândește gânduri de anghilă, stând acolo in mediul său nutritiv? Nu știu, dar, de fapt, este un creier complet viu pe care am reușit să îl ținem în viață ca să ne facă voia.

Deci, am ajuns în stadiul în care creăm creaturi pentru propriile noastre scopuri. Acesta este un șoarece creat de Charles Vacanti de la Universitatea din Massachusetts. El a modificat acest șoarece astfel încât l-a proiectat genetic să aibă piele mai puțin imunoreactivă la pielea umană, a pus un eșafodaj polimeric sub forma unei urechi sub piele și a creat o ureche care apoi ar putea fi luată de pe șoarece și transplantată pe o ființă umană. Ingineria genetică, împreună cu fizio-tehnologia polimerilor împreună cu xenotransplantarea. Aici ne aflăm în acest proces.

În sfârșit, nu atât de demult, Craig Venter a creat prima celulă artificială, când a luat o celulă, a luat un sintetizator de ADN, care este o mașină, a creat un genom artificial, l-a pus într-o celulă diferită -- genomul nu era al celulei în care l-a pus -- și apoi acea celulă s-a reprodus sub forma celeilalte celule. Cu alte cuvinte, aceea a fost prima creatură din istoria lumii care a avut un computer ca părinte -- nu a avut un părinte organic. Și astfel, întreabă The Economist: "Primul organism artificial și consecințele sale."

Deci poate v-ați gândit că crearea vieții se va petrece în ceva care arată cam așa. (Râsete) Dar de fapt, nu așa arată laboratorul lui Frankenstein. Așa arată laboratorul lui Frankenstein. Acesta este un sintetizator de ADN, iar aici la bază sunt doar sticle de A, T, C și G -- cele patru chimicale care alcătuiesc lanțul nostru ADN.

Și astfel, trebuie să ne punem niște întrebări. Pentru prima dată în istoria acestei planete, suntem capabili să proiectăm direct organisme. Putem manipula plasmele vieții cu putere fară precedent. Și aceasta ne conferă responsabilitate. Este totul în regulă? Este în regulă să manipulăm și să creăm orice creaturi vrem? Avem domnie liberă să proiectăm animale? Vom ajunge să mergem într-o zi la Pets"R"Us și să zicem, "Uite, vreau un câine. Aș vrea să aibă capul de Dachshund, corpul unui retriever, poate niște blană roz, și să-l facem să lumineze în întuneric." Oare industria încearcă să creeze făpturi care, în laptele lor, în sângele și saliva lor și alte lichide corporale, produc medicamentele și moleculele industriale pe care le vrem și apoi să le depoziteze ca mașini organice de fabricație? Vom ajunge să creăm roboți organici, când eliminăm autonomia acestor animale și le transformăm în jucăriile noastre?

Și pasul final, odată ce perfecționăm aceste tehnologii în animale și începem să le folosim în oameni, care sunt regulile etice pe care le vom folosi atunci? Se întâmplă deja; nu este de domeniu științifico-fantasticului. Nu folosim aceste lucruri doar pe animale, am început să folosim unele dintre ele pe propriile noastre corpuri.

Acum preluăm controlul propriei noastre evoluții. Proiectăm direct viitorul speciilor de pe această planetă. Aceasta ne acordă o responsabilitate enormă care nu este doar responsabilitatea cercetătorilor si eticienilor care se gândesc la ea si scriu despre ea acum. Este responsabilitatea tuturor pentru că va determina ce fel de planetă și ce fel de corpuri vom avea în viitor.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)