Ideile lui Nandan Nilekani despre viitorul Indiei

Să vă vorbesc despre India prin prisma evoluției ideilor. Cred că este un mod interesant de a privi lucrurile pentru că în fiecare societate, mai ales într-o societate democratică deschisă lucrurile se schimbă doar când ideile devin puternice. Încet-încet ideile devin ideologie, devin politici care la rândul lor devin acțiuni.

În 1930 această țară a trecut prin marea criză economică, care a dus la idei despre stat și asistență socială, și la alte lucruri care s-au întâmplat în vremea lui Roosevelt. În anii '80 am avut revoluția lui Regan, care a dus la neintervenționismul statului în economie. Și astăzi, după criza economică globală, există un nou set de reguli despre cum ar trebui să intervină statul. Deci ideile schimbă statele.

Și m-am uitat la India și mi-am spus că sunt patru tipuri de idei care ar putea avea impact asupra Indiei. Primul tip, în opinia mea, este ceea ce am numi „idei care au venit.” Aceste idei au adus ceva care au făcut din India ceea ce este astăzi. Numesc al doilea tip de idei „idei în desfășurare.” Acestea sunt idei deja acceptate dar încă neimplementate. Al treilea set de idei sunt cele pe care le numesc „idei despre care discutăm” idei pentru care ne luptăm, o bătălie ideologică despre cum să facem lucruri. Și al patrulea tip, pe care îl consider cel mai important, „idei pe care trebuie să le anticipăm.” Pentru că atunci când ești o țară în curs de dezvoltare într-o lume în care poți vedea problemele pe care alte țări le au, chiar poți să anticipezi ceea ce au făcut și să faci lucrurile altfel.

În ceea ce privește India, cred că șase idei sunt responsabile pentru situația actuală. Prima este însăși noțiunea de popor. În anii '60 și '70 credeam că poporul este o povară. Ne gândeam la popor ca la o obligație. Astăzi vorbim despre popor ca despre un bun. Spunem că poporul este capital uman. Și cred că această schimbare a concepției de la a privi oamenii ca pe o povară la a-i vedea drept capital uman, a fost una dintre schimbările fundamentale ale gândirii indiene. Această schimbare în conceperea capitalului uman este legată de faptul că India trece printr-o perioadă de dividend demografic. Pe măsură ce sistemul sanitar se îmbunătățește și mortalitatea infantilă scade, fertilitatea începe să scadă. Și în India se întâmplă acest lcuru. India va avea foarte mulți tineri cu un dividend demografic în următorii 30 de ani. Unicitatea acestui divident demografic este că India va fi singura țară din lume în această situație. Cu alte cuvinte, va fi singura țară tânără într-o lume care îmbătrânește. Și este foarte important. În același timp dacă analizezi dividendul demografic din India sunt de fapt două curbe demografice. Una în sudul și vestul Indiei, care se va încheia pe deplin în 2015 pentru că în acea parte a țării, rata fertilității este aproape egală cu cea din țările occidentale din Europa. Apoi tot nordul Indiei care va fi partea centrală a viitorului dividend demografic. Dar dividendul demografic este bun doar dacă investești în capitalul uman. Doar oamenii cu o educație bună, cu o stare de sănătate bună, cu infrastructură, cu drumuri pe care să meargă la lucru, cu lumină la care să învețe noaptea -- doar în aceste situații poți într-adevăr profita de dividendul demografic. Cu alte cuvinte, dacă nu investești în capitalul uman, același dividend demografic poate fi un dezastru demografic. Prin urmare India este într-un punct critic în care fie profită de dividentul demografic fie îl transformă în dezastru demografic.

Al doilea lucru în India a fost schimbarea rolului întreprinzătorilor. Când India a devenit independentă, antreprenorii erau văzuți ca indivizi răi, care exploatează. Dar astăzi, după 60 de ani, datorită creșterii antreprenoriatului, întreprinzătorii au devenit modele de urmat. Cu un rol imens în societate. Acest schimb a contribuit la vitalizarea întregii economii.

Al treilea lucru care cred că a schimbat India este atitudinea noastră față de limba engleză. Engleza era considerată limba imperialiștilor. Dar astăzi, o dată cu globalizarea, cu externalizarea, engleza a devenit o limbă a aspiraţiilor. A devenit o limbă pe care toți vrem să o învățăm. Și situația este că engleza devine acum o valoare strategică imensă.

Următorul lucru este tehnologia. În urmă cu 40 de ani calculatoarele erau ceva interzis, care intimida, care lua locuri de muncă. Astăzi trăim într-o țară care vinde opt milioane de telefoane mobile pe lună, dintre care 90% sunt pre-plătite pentru că oamenii nu avut credit anterior. 40% dintre aceste telefoane pre-plătite sunt reîncărcate cu mai puțin de 20 de cenți la fiecare reîncărcare. Aceasta este scara la care s-a eliberat tehnologia și a devenit accesibilă. Și prin urmare tehnologia s-a transformat dintr-un lucru interzis care intimidează, într-unul care te face independent. În urmă cu 20 de ani, când era un raport despre informatizarea unei bănci, nu îl numeau raport despre computere. Le numeau mașini de contabilitate. Nu se dorea ca sindicatele să creadă că sunt de fapt computere. Și când se doreau computere mai avansate și mai puternice le numeau mașini avansate de contabilitate. Așa că am evoluat mult din zilele acelea telefonul a devenit un intrument al independenței și a schimbat modul în care indienii concep tehnologia.

Și mă gândesc la alt aspect indienii acceptă mult mai bine globalizarea. După ce au trăit mai bine de 200 de ani conduși de Compania Indiilor de Est și de regimul imperialist, au o reacție naturală față de globalizare și cred că este o formă de imperialism. Dar astăzi, când companiile indiene merg în străinătate și indienii lucrează în toată lumea, indienii au început să fie mai încrezători și-au dat seama că pot participa la globalizare. Faptul că demografia este în favoarea noastră, pentru că suntem singura țară tânără într-o lume îmbătrânită, face globalizarea mai atractivă pentru indieni.

Și, în ultimul rând, în India democrația a devenit mai profundă. Când a ajuns în India în urmă cu 60 de ani, democrația era un concept elitist. Câțiva oameni doreau să impună democrația pentru că doreau să aducă ideea votului universal, parlamentul, constituția, șamd. Dar astăzi democrația este un proces care pornește de jos în sus în care cu toții ne-am dat seama beneficiile de a ne face auzită vocea, beneficiile de a trăi într-o societate deschisă. Și prin urmare democrația s-a încetățenit.

Cred că acești șase factori -- dezvoltarea ideii că populația este capital uman, dezvoltarea întreprinzătorilor indieni, dezvoltarea englezei ca limbă aspirațională, tehnologia ca instrument al autonomiei, globalizarea ca factor pozitiv, și adâncirea democrației -- au contribuit la creșterea de astăzi a Indiei la cote nemaivăzute până acum.

După ce am spus aceste lucruri, ne întoarcem la ceea ce am numit „idei în desfășurare.” Idei despre care nu există divergențe în societate, dar care nu se pot implementa. Și sunt de fapt patru lucruri. Primul este chestiunea educației. Dintr-un motiv oarecare, lipsa banilor, a priorităților, din cauza culturii străvechi a religiei nu s-a acordat niciodată atenția cuvenită învățământului primar. Dar acum cred ca s-a ajuns într-un punct în care a devenit foarte important. Din păcate școlile publice nu funcționează, așa că copiii merg la școli private astăzi. Chiar și în cartierele sărace din India peste jumătate dintre copiii de la oraș merg la școli private. Deci o mare provocare este să faci școlile să funcționeze. Dar, cu toate acestea, există o dorință enormă în rândul întregii populații, inclusiv a celei sărace, de a-și educa copiii. Așa că eu cred că învățământul primar este o idee care a ajuns, dar nu a fost încă implementată.

De asemenea, infrastructura. Pentru o perioadă lungă, infrastructura nu a fost o prioritate. Cei care ați fost în India ați văzut-o. Cu siguranță nu e ca în China. Dar astăzi cred că în sfârșit infrastructura este un aspect asupra căruia s-a căzut de acord și pe care oamenii vor să îl implementeze. Se reflectă în declarațiile politice. În urmă cu 20 de ani sloganul politic era „Roti, kapra, makan,” care însemna, „Hrană, haine și adăpost.” Iar astăzi sloganul politic este „Bijli, sarak, paani,” care înseamnă „Electricitate, apă și drumuri.” Și aceasta este o schimbare în gândire infrastructura este acum acceptată. Eu cred că este o idee care a ajuns dar pur și simplu nu s-a implementat.

Al treilea lucru sunt orașele -- pentru că Gandhi credea în sate și pentru că britanicii conduceau din orașe. Astfel, Nehru se gândea la New Delhi ca la un oraș non-indian. Ne-am neglijat orașele multă vreme. Și se reflectă în situațiile pe care le vedeți. Dar astăzi, în sfârșit, după reforme economice, și după creștere economică, cred că noțiunea de orașe ca motoare ale creșterii economice, orașele sunt motoare ale creativității, orașele sunt motoare ale inovației a fost în sfârșit acceptată. Și acum vedeți mișcarea de îmbunătățire a orașelor. Din nou, o idee care a ajuns, dar nu a fost implementată.

Și aspectul final, India ca piață unică deoarece când nu concepi India ca o piață, nu te gândești la o piață unică, pentru că nu contează. Și aveam situația în care fiecare stat avea piața proprie pentru produse. Fiecare provincie avea piaţa proprie pentru agricultură. Din ce în ce mai mult politicile de impozitare, de infrastructură șamd, se orietează spre crearea Indiei ca piață unică. Deci o formă de globalizare internă are loc, care este la fel de importantă ca şi globalizarea externă. Cred că acești patru factori, educația primară, infrastructura, urbanizarea și piața unică, sunt în India, în opinia mea, idei care au fost acceptate, dar nu implementate.

Apoi avem idei în conflict. Ideile despre care avem divergențe. Divergențele acestea pe care le avem care cauzează blocaje. Care sunt aceste idei? Una este, cred problema ideologică. Din cauza condițiilor istorice din India, a sistemului de caste, și pentru că de fapt mulți oameni au fost lăsați pe dinafară prin multe politici încercăm să ne asigurăm că vom rezolva această situație. Și determină rezervări și alte tehnici. Este vorba și despre felul în care sprijinim financiar poporul, și despre dezbaterile între stânga și dreapta. O mare parte a problemelor din India au legătură cu ideologia castelor și cu alte lucruri. Această politică este cauza blocajelor. Acesta este unul dintre factorii care trebuie rezolvați.

Al doilea sunt politicile muncii pe care le avem, care fac foarte dificil pentru antreprenori să creeze joburi standardizate în companii, 93 de procente dintre muncitorii din India sunt în sectorul neorganizat. Nu au beneficii, asistență socială. Nu au pensii, acces la sistemul de sănătate, niciunul dintre aceste lucruri. Această situație trebuie rezolvată pentru că doar aducând acești oameni în rândul forței de muncă legale, se va crea un sector de populație care să nu mai fie dependenți. Așa că trebuie să creăm un pachet nou de legi ale muncii, nu la fel de împovărătoare ca cele de astăzi. În același timp să elaborăm o politică prin care mai mulți oameni să lucreze legal, să creeze joburi pentru milioanele de oameni pentru care trebuie să creăm joburi.

Al treilea aspect este învățământul superior. Învățământul superior din India este complet reglementat. Este foarte greu să creezi o universitate privată. Pentru o universitate din străinătate este greu să vină în India. Drept rezultat, învățământul nostru superior nu ține pasul cu nevoile Indiei. Ceea ce cauzează multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm.

Dar cred că cele mai importante sunt ideile pe care trebuie să le anticipăm. Aici India poate să se uite la ce se întâmplă în Occident și prin alte locuri și să vadă ce trebuie făcut. Primul lucru, suntem foarte norocoși că tehnologia a ajuns la un stadiu în care este mult mai avansată decât atunci când alte țări erau în curs de dezvoltare. Așa că putem folosi tehnologia pentru guvernare. Putem folosi tehnologia pentru beneficii directe. Putem folosi tehnologia pentru transparență și multe alte lucruri.

Al doilea lucru este problema sănătății. India are în aceeași măsură probleme de sănătate ale bogaților, afecțiuni cardiace diabet, obezitate. Așa că nu are rost să înlocuim bolile unei țări sărace cu bolile din țările bogate. Așa că trebuie să schimbăm modul în care privim sănătatea. Trebuie să creăm o strategie ca să nu ajungem în extrema cealaltă a sănătății.

De asemenea, astăzi în Occident este o problemă a drepturilor costul asistenței sociale, al asigurărilor de sănătate. Deci, când ești o țară cu populație tânără, ai șansa să creezi un sistem modern de pensii. Ca să nu ai probleme cu drepturile sociale când ai populație îmbătrânită.

Și o spun din nou, India nu-și permite luxul să-și polueze mediul pentru că trebuie să unească mediul cu dezvoltarea. Ca să ne facem o idee, pe Terra trebuie să ne stabilizăm la în jur de 20 de gigatone de emisii de carbon pe an. La o populație de nouă miliarde media de emisii de carbon pentru India va trebui să fie vreo 2 tone pe an. India este deja la două tone pe an. Dar, dacă India crește cu opt procente venitul pe cap de locuitor va crește de 16 ori până în 2050. Spun deci, o creștere de 16 ori a venitului, dar nu și a emisiilor de carbon. Vom reconcepe total modul în care ne raportăm la mediu, la energie, la modul în care creăm noi paradigme de dezvoltare.

De ce sunt importante aceste lucruri pentru voi? De ce contează pentru voi ce se întâmplă la 10 mii de mile distanță? În primul rând, contează pentru că este vorba de mai bine de un miliard de oameni. Un miliard de oameni, o șesime a populației de pe Terra. Contează pentru că este vorba de o democrație. Și este important să demonstrăm că democrația și creșterea nu sunt incompatibile, că poți avea democrație, că poți avea o societate deschisă, și poți avea și creștere. Este important pentru că, dacă rezolvi aceste probleme poți rezolva problemele globale cu sărăcia. Este important pentru că e necesar pentru a rezolva problemele globale cu mediul.

Dacă vrem să reușim ceva vrem să stopăm emisiile de carbon. Vrem într-adevăr să scădem consumul de energie. Trebuie rezolvată situația în țări precum India. Dacă ne uităm la dezvoltarea din vest de peste 200 de ani creșterea medie a fost în jur de două procente pe an. Aici vorbim de țări care cresc cu opt sau nouă procente. Și aici este diferența uriașă. Când India creștea cu 3-3,5 procente, și populația creștea cu 2 procente, venitul pe cap de locuitor se dubla o dată la 45 de ani. Când creșterea economică este de opt procente și populația scade cu 1,5 procente, venitul pe capita se dublează la fiecare nouă ani. Cu alte cuvinte procesul accelerează foarte mult cu un miliard de oameni care devin prosperi Și trebuie să ai o strategie clară, importantă pentru India și pentru întreaga lume. De aceea cred că voi cu toții trebuie să fiţi preocupați de acest lucru, așa cum sunt și eu. Vă mulțumesc mult. (Aplauze)