Katherine Fulton: Voi sunteți viitorul filantropiei

Vreau să vă ajut să reînțelegeți ce este filantropia, ce ar putea fi și care este relația voastră cu aceasta. Și făcând aceasta, vreau să vă ofer o viziune, un viitor imaginat, dacă vreți, a ceea ce, după cum a spus poetul Seamus Heaney: "O dată în viață mult-așteptatul val al mareelor se va ridica și speranța și istoria vor rima.”

Vreau să încep cu aceste perechi de cuvinte. Toți știm de care parte am vrea să fim. Când filantropia a fost reinventată, acum un secol, când forma fundației a fost inventată, nici ei nu s-au gândit că sunt de partea greșită. De fapt, nu s-au gândit niciodată că sunt atât de închiși și neschimbaţi, atât de lenți în a răspunde la noi provocări, atât de mici și refractari la risc. Și, de fapt, nu erau. În acele vremuri reinventau caritatea. Ceea ce Rockfeller numea "Afacerea bunăvoinței." Dar până la sfârșitul secolului 20, o nouă generație de critici și reformatori a început să vadă filantropia în acest mod.

Lucrul pe care să îl urmărim odată cu apariția industriei filantropice globale, și exact acest lucru se întâmplă, e cum dorinţa este să se întoarcă aceste vechi presupuneri. Pentru ca filantropia să devină deschisă și mare și rapidă și conectată, pe termen lung. Energia antreprenorială apare din multe colțuri. Și este promovată și propulsată de noi lideri, ca mulți dintre cei de aici, cu noi instrumente, ca cele pe care le-am văzut aici, prin noi presiuni.

Am urmărit această schimbare pentru câtva timp și am fost parte a acesteia. Acest raport este principalul nostru raport public. Ce spune e povestea a cum azi ar putea fi de fapt istorie ca acum 100 de ani. Ce vreau să fac e să vă împărtășesc câteva din lucrurile cele mai interesante care au loc. Și în timp ce fac asta, nu voi stărui mult pe filantropia mare pe care toți o cunosc, familia Gates, Soros și Google. În schimb, ce vreau să fac e să vorbesc despre filantropia fiecăruia dintre noi. Democratizarea filantropiei. Acesta este un moment în istorie când omul obișnuit are mai multă putere decât oricând.

Ceea ce voi face este să mă uit la cinci categorii de experimente, fiecare dintre ele provoacă o veche ipoteza a filantropiei. Prima e colaborarea în masă, reprezentată aici de Wikipedia. Ei bine, asta s-ar putea să vă surprindă. Dar, amintiți-vă, filantropia e despre dăruirea timpului și talentului, nu doar a banilor. Clay Shirky, acest mare cronicar al tuturor lucrurilor aflate în rețea, a surprins prezumția pe care o provoacă asta într-un mod atât de frumos. El a spus: "Am trăit în această lume unde lucruri mici sunt făcute pentru dragoste și lucrurile mari pentru bani. Acum avem Wikipedia. Dintr-o dată lucrurile mari pot fi făcute pentru dragoste."

Căutați, în primăvara asta, noua carte a lui Paul Hawken. Autor și antreprenor pe care mulți dintre voi poate îl știu. Această carte se numește "Binecuvântata neliniște." Și când apare, o serie de site-uri wiki vor fi lansate în același timp, sub eticheta WISER. WISER înseamna Indexul Mondial pentru Responsabilitate Sociala și de Mediu. WISER își propune să documenteze, să lege și să împuternicească ceea ce Paul numește cea mai mare mișcare și mișcarea cu cea mai rapidă creștere din istoria umanității. Răspunsul imun colectiv al umanității la amenințările actuale. Acum, nu toate aceste experimente despre lucruri mari pentru dragoste vor reuși. Dar cele care vor reuși vor fi cele mai mari, cele mai deschise, cele mai rapide, cele mai conectate forme de filantropie din istoria umanității.

A doua categorie este piața online a filantropiei. Aceasta este, bineînțeles, pentru filantropie ceea ce eBay și Amazon sunt pentru comerț. Gândiți-vă la ea ca filantropie de la om la om. Și aceasta provoacă o altă ipoteză si anume aceea că filantropia organizată e doar pentru cei foarte bogați. Uitați-vă, daca nu ați făcut-o deja, la DonorsChoose. Omidyar Network a investit masiv în DonorsChoose. Este una din cele mai cunoscute din aceste noi piețe în care un donator poate ajunge direct într-o clasă și se poate conecta cu ce spune un profesor că e necesar. Uitați-vă la Changing the Present, inițiat de un TEDster, data viitoare când aveți nevoie de un cadou de nuntă sau de vacanţă. GiveIndia este pentru o țară întreagă. Și așa mai departe.

A treia categorie este reprezentată de Warren Buffet. Pe care o numesc donație agregată. Nu numai că Warren Buffet a fost atât de generos vara trecută în acel act istoric. Dar el a provocat o altă prezumție, că fiecare donator ar trebui să aibă fondul sau fundația sa. Astăzi sunt atâtea noi fonduri care adună donații și investiții, aduc oameni laolaltă în jurul unui scop comun, de a gândi în termeni mai mari. Unul din cele mai cunoscute e Acumen Fund, condus de Jacqueline Novogratz, TEDster care a fost impulsionată de TED. Dar mai sunt multe altele. New Profit în Cambridge, New School Venture Fund în Silicon Valley, Venture Philanthropy Partners în Washington Global Fund for Women în San Francisco. Uitați-vă la acestea. Aceste fonduri sunt pentru filantropie ce capitalul de risc, capitalul privat și fondurile mutuale sunt pentru investiții. Dar cu o modificare, fiindcă deseori o comunitate se formează în jurul acestor fonduri, așa cum s-a întamplat la Acumen și în alte locuri.

Acum, imaginați-vă pentru o secundă aceste prime trei tipuri de experimente, colaborare în masă, piețe online, donație agregată. Și înțelegeți cum acestea ne ajută să înțelegem din nou ce este filantropia organizată. Nu este neapărat vorba de fundații; este vorba de restul dintre noi. Și imaginați-vă comasarea, dacă vreți, a acestor lucruri, în viitor, când aceste lucruri vor fi puse laolaltă în experimente ale viitorului imaginați-vă că cineva dă, să spunem, 100 de milioane de dolari pentru un scop inspirațional -- au fost 21 de daruri de 100 de milioane de dolari sau mai mult în SUA anul trecut nu e imposibil -- dar îi dă doar dacă sunt egalați de milioane de mici daruri din jurul lumii. Astfel, atrăgând mulți oameni și construind vizibilitate și atrăgând oameni pentru scopul declarat.

Voi arunca doar o privire la a patra și a cincea categorie, care sunt inovația, competițiile și investițiile sociale. Ei pariază că o competiție vizibilă, un premiu, poate atrage talent și bani pentru unele din cele mai dificile probleme și astfel accelera soluția. Aceasta abordează o altă ipoteză, aceea că donatorul și organizația sunt în centru, și nu problema. Puteți să vă uitați la acești inovatori pentru a ne ajuta în special cu lucrurile care cer soluții tehnologice sau științifice.

Rămâne ultima categorie, investițiile sociale, care este, de fapt, cea mai mare parte dintre toate. Reprezentată aici de Xigi.net. Și aceasta, bineînțeles, atinge cea mai importantă ipoteză dintre toate, că afacerile sunt afaceri și filantropia este vehiculul oamenilor care vor să schimbe lumea. Xigi este un nou site pentru comunități construit de comunitate, legând și cartografiind această nouă piață pentru capitalul social. Sunt înscrise deja 1.000 de entități care oferă credit și capital întreprinderilor sociale. Deci ne putem uita la acești inovatori pentru a ne ajuta să ne aducem aminte că dacă putem influenţa chiar și o mică parte a capitalului pe care încearcă să îl restituie, binele care poate fi antrenat poate fi uimitor.

Acum, ce e interesant aici este că nu ne gândim modul într-un nou mod de a acţiona. Acţionăm modul nostru într-un nou mod de a gândi. Filantropia se reorganizează în fața ochilor noștri. Și chiar dacă nici unul din aceste experimente și nici unul din acești mari donatori nu îndeplinește această aspirație, cred că este noul zeitgeist: deschis, mare, rapid, conectat. Și, să sperăm, lung. Trebuie să ne dăm seama că e nevoie de mult timp pentru a face aceste lucruri. Dacă nu dezvoltăm rezistența de a fi consecvenți despre orice ar fi vorba, fii consecvent -- toate aceste lucruri vor fi, știți, un capriciu.

Dar eu sper. Și sper fiindcă nu numai filantropia se reorganizează. Și alte porțiuni ale sectorului social și ale mediului de afaceri sunt ocupate să provoace "afacerile obișnuite." Și oriunde merg, inclusiv aici la TED, simt că este o nou foame morală care crește. Ceea ce vedem sunt oameni care realmente luptă să descrie un nou fenomen care se petrece. Cuvinte ca "filantrocapitalism" și "capitalism natural" și "filantroantreprenor" și "filantropie speculativă." Nu avem încă un limbaj pentru asta. Oricum l-am numi, este nou, este la început, și cred că va fi semnificativ.

Și aici intră viitorul meu imaginat. Pe care am să îl numesc singularitate socială. Mulți dintre voi vă veți da seama că mă folosesc de noțiunea scriitorului de SF Vernor Vinge, de singularitate tehnologică, unde un număr de tendințe accelerează și converg pentru a crea, realmente, o nouă realitate șocantă. S-ar putea ca singularitatea socială să fie cea de care ne temem cel mai mult. O convergență a catastrofelor, a degradării mediului, a armelor de distrugere în masă, a pandemiilor, a sărăciei. Fiindcă capacitatea de a înfrunta problemele pe care le avem nu a ținut pasul cu capacitatea noastră de a le crea. Și după cum am auzit aici nu este exagerat să spunem că ținem viitorul civilizației noastre în mâinile noastre ca niciodată înainte.

Întrebarea e: există o singularitate socială pozitivă? Există o limită pentru noi a felului în care trăim împreună? Viitorul nostru nu trebuie imaginat. Putem crea un viitor unde speranța și istoria rimează. Dar avem o problemă. Experiența noastră de până acum, atât individuală cât și colectivă, nu ne-a pregătit pentru ce va trebui să facem, sau ce va trebui să fim. Vom avea nevoie de o nouă generație de lideri cetățeni dornici să ne angajeze către creștere, schimbare și învățare cât de curând posibil. Iată de ce am un singur lucru pe care vreau să vi-l arăt.

Aceasta este o fotografie de acum 100 de ani a bunicului și a străbunicului meu. Ei sunt un editor de ziare și un bancher. Și erau mari lideri ai comunității. Și, da, erau mari filantropi. Păstrez această fotografie aproape de mine. Este în biroul meu. Fiindcă am simțit întotdeauna o conexiune mistică cu acești doi oameni pe care nu i-am cunoscut niciodată. Și, deci, în cinstea lor, vreau să vă ofer acest cadru gol. Și vreau să vă imaginați că aceasta e o fotografie a voastră. Și vreau să vă gândiți la comunitatea la crearea căreia vreți să participați. Orice ar însemna aceasta pentru voi. Și vreau să vă imaginați că au trecut 100 de ani, și nepotul sau strănepotul vostru sau nepoata, nepotul sau finul, se uită la această fotografie a voastră. Care este povestea pe care vă doriți cel mai mult să le-o transmită? Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze)