John Doerr vede salvare și profit în tehnologia eco

Sunt foarte speriat. Nu cred că vom reuși. Probabil cei mai mulți dintre voi ați văzut deja discursul fascinant al lui Al Gore. La scurt timp după ce l-am văzut, am avut invitați cîțiva prieteni la cină împreună cu familia. Conversația s-a îndreptat către încălzirea globală și toți am căzut de acord că este o problemă. Avem de-a face cu o criză climaterică. Așadar, ne-am strîns în jurul mesei pentru a discuta ce ar trebui să facem. Venise rîndul fiicei mele de 15 ani, Mary, să ia cuvîntul. A spus, "Sunt de acord cu tot ce s-a spus." Sunt speriată și furioasă. Apoi s-a întors către mine și mi-a spus, "Tată, generația ta a creat această problemă, ați face bine s-o rezolvați." Wow. Întreaga conversație se opri. Toți ochii erau îndreptați către mine. (Rîsete) Nu știam ce să spun. A doua lege a lui Kleiner spune că "Există un moment când panica este reacția potrivită." (Rîsete) Și am ajuns în acel moment. Nu ne permitem sa subestimăm această problemă. Dacă ne confruntăm cu consecințe ireversibile și catastrofale, trebuie să acționăm, și nu doar atît, ci să luăm măsuri decisive. Trebuie să vă spun, totul s-a schimbat pentru mine în acea seară.

Astfel, eu și partenerii mei am pornit într-o misiune de a afla mai multe, de a încerca să facem mult mai mult. Așadar, ne-am mobilizat. Ne-am suit în avioane. Ne-am dus in Brazilia. Apoi în China și India, în Bentonville, Arkansas, Waschington, D.C. și Sacramento. Și astfel, ce aș vrea să fac acum este să vă spun ce am învățat în acele călătorii. Deoarece cu cît aflam mai multe, cu atît mai îngrijorați deveneam. Știți, partenerii mei de la Kleiner și cu mine eram extrem de activi pe internet așa că de cîte ori vedem o problemă mare sau o oportunitate, ca gripa aviară sau medicina personalizată, pur si simplu adunăm cei mai inteligenți oameni pe care îi cunoaștem. Pentru aceasta criză climaterică am înființat cu adevărat o rețea de superstaruri, de la activiști politici la oameni de știință, antreprenori și oameni de afaceri. În jur de 50. Și astfel, vreau să vă povestesc ce am învățat făcînd acest lucru și patru lecții pe care le-am învățat anul trecut.

Prima lecție învățată este că marile companii sunt cu adevărat puternice, iar asta contează foarte mult. Aceasta este o poveste despre cum a devenit Wal-Mart "verde" și ce înseamnă asta. Acum doi ani, directorul executiv Lee Scott era de părere ca "verde" este următorul hit și astfel Wal-Mart a făcut din a deveni "verde" o prioritate. Și-au luat angajamentul să preia magazinele lor deja existente și să reducă consumul de energie cu 20 de procente, iar în cazul magazinelor noi cu 30 de procente și toate să facă toate acestea in șapte ani. Cele mai mari trei moduri de consum al energiei înntr-un magazin sunt încălzirea și răcirea aerului, apoi iluminatul și apoi refrigerarea. Așadar, priviți ce au făcut. Au pictat acoperișurile tuturor magazinelor lor în alb. Au montat lucarne de-a lungul magazinelor pentru a putea capta lumina zilei și a reduce consumul de energie. Și, în al treilea rînd, au depozitat bunurile refrigerate în vitrine cu lumină LED. Adică, de ce ai încerca să refrigerezi un întreg magazin? Acestea sunt soluții foarte simple și ingenioase, bazate pe tehnologie existentă.

De ce contează Wal-Mart? Ei bine, pentru că este imens. Reprezintă cel mai mare angajator privat din America. Reprezintă cel mai mare consumator privat de energie electrică. Ei dețin a doua cea mai mare flotă de vehicule în circulație. Și au una dintre cele mai uimitoare rețele de furnizori din lume, 60,000 de furnizori. Dacă Wal-Mart ar fi o țară, ea ar fi al șaselea cel mai mare partener de comerț cu China. Și poate cel mai important, au o influență mare asupra altor companii.

Cînd Wal-Mart decide să devină "verde" și să fie profitabil, are un mare impact asupra altor instituții importante. Așadar, permiteți-mi să vă spun următorul lucru: Când Wal-Mart va ajunge să obțină o reducere cu 20 de procente a consumului de energie, va fi un lucru semnificativ. Dar mi-e teamă că nu este suficient. Avem nevoie ca Wal-Mart și toate celelalte companii să procedeze la fel.

Al doilea lucru pe care l-am învățat este că fiecare persoană în parte contează, și contează enorm. Am o altă poveste cu Wal-Mart pentru voi, OK? Wal-Mart are peste 125 milioane de consumatori in Statele Unite. Asta înseamnă o treime din populația Statelor Unite. 65 de milioane de becuri compacte fluorescente au fost vândute anul trecut. Iar Wal-Mart a promis să vândă încă 100 de milioane de astfel de becuri anul viitor. Dar nu este ușor. Consumatorilor nu le prea place acest tip de becuri. Lumina este puțin ciudată, destul de vagă, durează puțin până se încălzesc. Dar beneficiile sunt cu adevărat enorme. 100 de milioane de becuri fluorescente înseamnă că vom economisi 600 de milioane de dolari în facturi de energie electrică, și 20 de milioane de tone de dioxid de carbon în fiecare an. Nu pare așa de greu să convingi consumatorii să facă ce este bine. Este stupid că folosim două tone de oțel, sticlă și plastic să ne târâm până la mall. Este stupid că punem apa în sticle de plastic în Fiji și le trimitem aici. (Rîsete)

Este greu să schimbi comportamentul consumatorului deoarece consumatorii nu știu cât costă toate acestea. Voi știți? Știți cât dioxid de carbon ați generat conducând sau zburând până aici? Eu nu știu, deși ar trebui. Cei dintre noi cărora le pasă ar acționa altfel dacă ar ști costurile reale. Dar atâta timp cât ne prefacem că dioxidul de carbon este gratis, atâta timp cât aceste consumuri sunt aproape invizibile, cum ne putem aștepta la schimbări? Îmi este foarte teamă, deoarece cred că tipurile de schimbări pe care le putem aștepta în mod rezonabil de la indivizi cu siguranță nu vor fi de ajuns.

Al treilea lucru pe care l-am învățat este că politica contează. Chiar contează. De fapt, politica deține supremația. Am o poveste din culise pentru voi despre rețeaua de tehnologie ecologică despre care am vorbit. La sfârșitul primei noastre întâlniri ne-am adunat și am discutat despre care va fi planul de acțiune și cum îl vom pune în aplicare. Iar Bob Epstein a ridicat mâna. Apoi s-a ridicat de pe scaun. Știți, Bob este IT-istul de la Berkley care a pus bazele afacerii Sybase. Ei bine, Bob a spus că cel mai important lucru pe care îl putem facem chiar acum este să facem întreg Sacramento, California, să înțeleagă că avem nevoie de un sistem de mandate bazate pe piață care să pună presiune și să reducă volumul gazelor cu efect de seră în California. Este necesar și la fel de important, este bine pentru economia Californiei.

Așadar, opt dintre noi ne-am dus în Sacramento în luna august și ne-am întâlnit cu cu cei șapte potențiali legiuitori și am făcut lobby pentru AB32. Știți ce? Șase din cei șapte au votat în favoarea proiectului de lege, așa că a fost promovată, cu un scor de 47 la 32 de voturi. (Aplauze) Vă rog. Mulțumesc. Cred că este cea mai importantă lege din anul 2006. De ce? Deoarece California a fost primul regiune din această țară care a cerut reducerea cu 25 de procente a volumului de gaze cu efect de seră până în anul 2020. Iar rezultatul acestui fapt este că vom crea 83,000 de locuri noi de muncă, 4 miliarde de dolari pe an în profit anual și reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 174 de milioane de tone pe an. California emite doar șapte procente din totalul de emisii din Statele Unite. Este doar un procent și jumătate din emisiile de dioxid de carbon ale țării. Este un început bun dar trebuie să vă spun- unde am început- mi-e foarte teamă. De fapt, sunt sigur că doar California nu este de ajuns.

Iată o poveste despre politica națională, din care toți am putea învăța. Știți că Tom Friedman spune că n-ai cum să afli lucruri stând pe loc? Ei bine, ne-am dus în Brazilia să ne întâlnim cu Dr. Jose Goldemberg. El este tatăl revoluției etanolului. Ne-a spus că guvernul Braziliei a cerut ca fiecare benzinărie din țară să folosească etanol. Și au cerut ca noile lor autovehicule să fie compatibile cu combustibil-flex, da? Să meargă cu etanol sau benzină normală. Și astfel, iată ce s-a întâmplat în Brazilia. Ei dețin acum 29,000 de pompe de etanol-- asta în comparație cu 700 în Statele Unite și doar două în California-- iar în 3 ani noua lor flota de vehicule a trecut de la patru la 85 de procente- vehicule cu combustibil-flex. Comparați acest lucru cu Statele Unite, doar cinci la sută au combustibil-flex. Și știți ce? Majoritatea consumatorilor care le dețin nici măcar nu știu. Deci, ce s-a întâmplat în Brazilia- au înlocuit 40 la sută din consumul de benzină cu etanol. Asta înseamnă 59 miliarde de dolari din 1975 pe care nu i-au aruncat în Orientul Mijlociu. Au fost create un milion de locuri de muncă în țară, și au fost salvate 32 de milioane de tone de dioxid de carbon. Destul de mult. Asta înseamnă 10 procente din totalul emisiile de dioxid de carbon din țară. Dar Brazilia reprezintă doar 1.3 la sută din totalul de emisii de dioxid de carbon din lume. Deci mă tem că miracolul etanolului din Brazilia nu este suficient. De fapt, mi-e teama că nici toate cele mai bune politici pe care le avem nu vor fi de ajuns.

A patra și ultima lecție pe care am învățat-o este despre potențialul inovațiilor radicale. Așadar, vreau să vă vorbesc despre o problemă tragică și o inovație tehnologică. În fiecare an, un milion și jumătate de oameni mor din cauza unei boli ce poate fi prevenită. Această boală este malaria. 6,000 de oameni pe zi. Și asta din cauza medicației în valoare de doi dolari pe care o pot cumpăra de la farmacia din colț. Ei bine, doi dolari este prea mult pentru Africa. Așadar, o echipă de cercetători de la Berkley cu 15 milioane de dolari de la Fundația Gates, proiectează, gândește o metodă cu totul nouă de a produce substanța activă, numit artemisinin, și vor face acel medicament de 10 ori mai ieftin. Și făcând asta, vor salva un milion de vieți-- cel puțin un milion de vieți anual. Un milion de vieți. Tehnologia lor inovatoare este biologia sintetică. Aceasta contrabalansează milioane de ani de evoluție reproiectând bacterii, pentru a face lucruri cu adevărat utile. Acum, ce se întâmplă, intri în interiorul microbului, îi schimbi direcțiile metabolice și ajungi să obții o fabrică chimică vie.

Acum, ați putea întreba, John, ce are asta de-a face cu ecologia și cu criza climaterică? Ei bine, vă voi răspunde- are! Am înființat acum o companie numită Amyris, iar această tehnologie pe care o folosesc, poate fi întrebuințată în crearea unor biocombustibili mai buni. Nu mă lasați sa trec cu vederea acest fapt. Biocombustibili mai buni inseamnă un lucru mare. Ast înseamnă cp putem proiecta cu precizie moleculele din combustibil și le putem optimiza pe parcurs. Deci, dacă totul merge bine, vor avea bacterii modificate, în cuve calde care mănîncă și digeră zaharuri pentru a excreta combustibili mai buni. Cred că aceste bacterii ne pot ajuta să trăim mai bine. Alan Key a devenit celebru spunând că cea mai bună metodă de a prezice viitorul este să-l inventezi. Iar, desigur, noi cei de la Kleiner ne cerem scuze și spunem că a doua cea mai bună metodă este să îl finanțezi. Și de aceea investim 200 de milioane de dolari într-o gamă largă de noi tehnologii distrugătoare pentru inovații în tehnologia eco. Și îi încurajăm și pe ceilalți să facă la fel. Vorbim foarte mult despre acest lucru.

În 2005, 600 de milioane de dolari au fost investiți in tehnologii noi ca cele pe care le vedeți aici. În 2006 s-a dublat la 1,2 miliarde de dolari. Dar mi-e teamă că avem nevoie de mult mai mult. De exemplu, primul fapt: Veniturile Exxon în 2005 au fost de un miliard de dolari pe zi. Știați că au investit doar 0,2 la sută din venituri în cercetare și dezvoltare? Al doilea fapt: Noul buget al președintelui pentru energie regenerabilă reprezintă în total mai puțin de un miliard de dolari. Veniturile pe mai puțin de o zi ale Exxon. Al treilea fapt: pun pariu că nu știați că există suficientă energie în rocile fierbinți din scoarță pentru a acoperi consumul de energie al Americii pentru următorii 1000 de ani. Iar bugetul federal alocă suma mizeră de 20 de milioane de dolari cercetării și dezvoltării energiei geotermale. Este aproape o crimă că nu investim mai mult în cercetarea energiei în această țară. Și mi-e teama că este absolut insuficient.

Așadar, într-un an de studiu am întâlnit o multime de surprize. Cine ar fi crezut că un distribuitor gigant poate face bani devenind "verde"? Cine ar fi crezut că un antreprenor de baze de date poate schimba legislația Californiei? Cine ar fi crezut că miracolul biocombustibilului etanol va veni de la o țară în proces de dezvoltare din America de Sud? Și cine ar fi crezut că oamenii de știință care încercau să vindece malaria ar putea face asemenea inovații în domeniul biocarburanților? Și cine ar fi crezut că toate acestea sunt insuficiente? Insuficiente pentru a stabiliza clima. Insuficiente pentru a preveni căderea ghețurilor din Groenlanda în ocean. Oamenii de știință ne spun- și este doar o presupunere- că trebuie să reducem emisiile de gaze produse de sere la jumătate, și trebuie să facem acest lucru cât mai repede. Este adevărat că avem puterea politică de a face acest lucru aici, în S.U.A., dar trebuie să vă spun, avem o singură atmosferă, și deci va trebui sa găsim puterea politică de a face aceasta peste tot în lume. Asul în acest caz este China.

Pentru a cuantifica situația, China emite 3.3 gigatone de dioxid de carbon, iar Statele Unite 5.8. În ritmul actual de afaceri vom avea 23 de gigatone din China până în 2050. Asta înseamnă aproape tot dioxidul de carbon din lume. Iar dacă afacerile își păstrează ritmul, în curând nu vom mai avea afaceri. Când eram in Davos, primarul chinez din Dalian era presat de întrebări legate de strategia lor CO2, iar el a spus, Știți, americanii folosesc de 7 ori mai mult CO2 pe cap de locuitor decât chinezii. Apoi a întrebat, De ce să sacrifice China creșterea noastră pentru ca Vestul să continue să fie risipitor și stupid? Îi poate răspunde cineva de aici? Eu nu. Trebuie să facem acest lucru economic, astfel încât toți oamenii și toate națiunile să aibe rezultatul bun, rezultatul profitabil, și astfel rezultatul potrivit. Energia reprezintă o afacere internațională de 5 trilioane de dolari. Este mama tuturor magazinelor. Vă amintiți de afacerea cu internetul?

Ei bine, să vă spun un lucru. Tehnologiile eco- ce devin eco- sunt ceva mai mare decât internetul. Poate fi cea mai importantă oportunitate economică a secolului 21. Mai mult, dacă reușim, va fi cea mai importantă transformare a vieții pe planetă de când, cum spune Bill Joy, am trecut de la metan la oxigen în atmosferă. Acum, iată o întrebare grea, dacă traiectoria tuturor companiilor, indivizilor, politicilor și ale inovațiilor nu vor fi de ajuns, ce vom face? Nu știu. Tuturor de aici le pasă de schimbarea lumii și au adus o schimbare proprie într-un fel sau altul.

Așadar, îndemnarea noastră - rugămintea mea pentru voi- este să faceți din procesul ecologic o prioritate. Ce puteți face? Vă puteți micșora amprenta C02. Intrați pe ClimateCrisis.org sau CarbonCalculator.com și cumpărați credite de carbon.Vă puteți alătura altor reprezentanți în mandatarea, susținerea comerțului în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Există deja 6 propuneri de lege în Congres. Haideți să facem măcar una să fie aprobată.

Și cel mai important lucru pe care îl puteți face, cred, este să folosiți puterea proprie și contactele pentru a vă face afacerile, instituțiile, să devină eco. Procedați ca Wal-Mart, faceți-i să devină eco pentru consumatorii, furnizorii lor și pentru ei înșiși. Gîndiți dincolo de limite. Vă puteți imagina cum ar fi ca Amazon sau eBay sau Google sau Microsoft sau Apple să devină eco datorită vouă? Poate fi mai mare decât fenomenul Wal-Mart. Sunt nerăbdător să văd ce vom face noi, cei din comunitatea TED, în privința acestei crize. Și sper din tot sufletul să înmulțim toată energia, tot talentul și toate influența noastră pentru a rezolva aceasta problemă. Pentru că dacă facem asta, voi aștepta cu nerăbdare discuția pe care o voi avea cu fiica mea peste 20 de ani. Aplauze