Hans Rosling dezvaluie noi viziuni despre saracie.

Anul trecut v-am spus trei lucruri. V-am spus ca statisticile despre lumea in care traim nu au fost date publicitatii in mod potrivit. Din aceasta cauza, inca mai avem o viziune invechita a tarilor in curs de dezvoltare si a celor industrializate, care este gresita. Iar graficele animate pot arata lucrurile intr-un mod diferit. Lucurile se schimba. Si astazi, pe pagina de internet a Diviziei de Statistici a Natiunilor Unite, este specificat, de la 1 mai, access nerestrictionat la bazele de date. (Aplauze) Si acum va voi arata imaginea pe ecran. Deci, trei evenimente au avut loc. Natiunile Unite si-au facut publice bazele de date, si avem o noua versiune de software care functioneaza online, deci nu mai trebuie sa o descarcati local.

Si acum voi repeta ce ati vazut anul trecut. Bulele reprezinta tari. Aici avem rata fertilitatii - numarul de copii pe femeie - si aici avem durata vietii in ani. Aici e 1950 - acelea sunt tarile industrializate, acelea sunt tarile in curs de dezvoltare. In acel moment exista un "noi" si "ei". Exista o diferenta foarte mare in lume. Dar apoi a aparut o schimbare, iar lucrurile au evoluat chiar spre bine.

Si uitati ce se intampla. Vedeti China, care este bula cea mare si rosie; albastrul de acolo e India. Voi incerca sa fiu un pic mai serios anul acesta cand va voi arata cum lucrurile s-au schimbat cu adevarat. Si e Africa care e evident o problema aici jos, nu-i asa? Inca mai exista familii mari si epidemia HIV au adus tarile in partea de jos, asa cum vedeti. Partea asta seamana, mai mult sau mai putin, cu ce am vazut si anul trecut, si asa vor evolua lucrurile in viitor.

Si voi vorbi despre, e asta posibil? Pentru ca eu am prezentat acum statistici care nu exista. Pentru ca aici suntem noi acum. Chiar e posibil sa se intample asta? Acopar intreaga perioada a vietii mele aici, intelegeti? Ma astept sa traiesc 100 de ani. Si aici suntem astazi. Acum sa ne uitam aici in loc de situatia economica in lume. Si vreau sa va arat aceasta raportata la rata de supravietuire a copiilor. Schimbam axele: aici avem mortalitatea infantila - adica, rata de supravietuire 4 copii mor aici, 200 aici Si pe aceasta axa avem GDP per capita Si aici a fost 2007.

Si daca mergem inapoi in timp, am adaugat niste statistici istorice - mergem, mergem, mergem - nu sunt asa de multe statistici de acum 100 de ani. Unele tari insa aveau statistici. Ne uitam in arhiva, si acum am ajuns in 1820, doar Austria si Suedia pot oferi cifre. (Rasete) Dar erau aici jos, aveau 1000 de dolari de persoana pe an. Si pierdeau o cincime din copii inainte de prima lor aniversare.

Deci asta e ce se intampla in lume, daca derulam lumea intreaga cum au devenit ei incet mai bogati, si mai bogati, si se adauga statistici. Nu-i asa ca e frumos cand se adauga statistici? Vedeti cat e de important acest lucru? Si aici copii nu traiesc mai mult. In secolul trecut, 1870, a fost nefast pentru copii in Europa. pentru ca majoritatea acestor statistici sunt din Europa. Abia spre sfarsitul secolului mai mult de 90% dintre copii supravietuiesc mai mult de un an. Aici vedem India cum apare, cu primele date din India. Si aici sunt Statele Unite indepartandu-se, castigand mai multi bani. Si in curand vom vedea China cum apare in cel mai indepartat colt aici. Si se misca in sus cu Mao Tse-Tung, castigand la sanatate, fara sa devina mai bogati. Aici a murit, apoi Deng Xiaoping aduce bani, si se misca in partea asta. Iar bulele continua sa se miste incolo sus, si asa arata lumea astazi. (Aplauze)

Haideti sa ne uitam la Statele Unite. Avem aici o functie - pot spune lumii, "Stai unde esti." Si iau Statele Unite - inca vrem sa mai vedem fundalul - Le pun aici sus asa, si acum mergem inapoi in timp. Si vedem cum Statele Unite se duce spre dreapta fata de majoritate. Sunt pe partea cu bani tot timpul. Si aici jos in 1915, Statele Unite erau langa India - India de acum, India contemporana. Si asta inseamna ca Statele Unite erau mai bogate, dar pierdeau, proportional, mai multi copii decat pierde India acum. Si uitati-va aici - comparata cu Filipine de astazi. Filipine, astazi, are aproape aceeasi economie pe care o aveau Statele Unite in timpul Primului Razboi Mondial. Dar trebuie sa aducem Statele Unite inainte in timp destul de mult ca sa gasim acelasi grad de sanatate in Statele Unite cum avem in Filipine. Aici, in 1957, gradul de sanatate al Statelor Unite e acelasi ca in Filipine. Si asta e drama acestei lumi pe care multi o numesc globalizata, faptul ca Asia, tarile arabe, America Latina, sunt mult mai inaintate in sanatate, educatie, avind resursele umane decat sunt din punct de vedere economic.

Aceasta e discrepanta in ceea ce se intimpla astazi in economiile emergente. Acolo, in momentul de fata, beneficiile sociale, progresul social, sunt mai avansate decat progresul economic. Si in 1957 - Statele Unite aveau aceeasi economie ca Chile astazi. Si cat de mult trebuie sa avansam Statele Unite ca sa ajungem la acelasi nivel de sanatate cum are Chile astazi? Cred ca trebuie sa mergem, aici - avem 2001, sau 2002 - Statele Unite au acelasi nivel de sanatate ca Chile astazi.. Chile vine puternic din urma! In cativa e posibil ca Chile sa aiba o rata a supravietuirii infantile mai buna decat Statele Unite. Asta chiar e o schimbare, faptul ca avem aceasta intarziere de, mai mult sau mai putin, 30 - 40 de ani in materie de sanatate.

Iar in spatele sanatatii sta nivelul educatiei. Si mai sunt si multe altele legate de infrastructura, si resuresele umane in general. Acum putem sa luam asta de aici - si as vrea sa va arat viteza, rata schimbarii, cat de repede s-au miscat. Si mergem inapoi in 1920, si vreau sa va uitati la Japonia. Si vreau sa va uitati la Suedia si la Statele Unite. Si vom organiza o cursa acum intre Ford-ul asta galben de aici si Toyota cea rosie de aici jos, Si Volvo-ul maroniu. (Rasete) Si am inceput, am inceput. Toyota are un start foarte prost acolo jos, vedeti, iar Statele Unite, Ford, cam ies de pe drum acolo. Iar Volvo-ul se descurca chiar bine. Acesta e razboiul. Toyota a iesit de pe drum de tot, iar acum Toyota revine pe partea mai sanatoasa a Suediei - vedeti? Si depaseste Suedia, iar acum sunt mai sanatosi decat Suedia. Aici e momentul in care mi-am vandut Volvo-ul si mi-am luat o Toyota. (Rasete) Si acum vedeti ca viteza de schimbare a fost extrem de mare in Japonia. Chiar au venit puternic din urma.

Dar aceste schimbari sunt graduale. Trebuie sa avem o viziune de mai multe generatii ca sa intelegem. Si sa va arat propria mea istorie de familie - am facut graficele astea de aici. Si aici e acelasi lucru, bani aici jos, si sanatatea, intelegeti? Iar asta e familia mea. Asta e Suedia, 1830, cand stra-stra-bunica mea s-a nascut. Suedia era cum e Sierra Leone astazi. Iar aici e cand stra-bunica mea s-a nascut, 1863. Si Suedia era ca Mozambic. Iar aici e cand bunica mea s-a nascut, 1891. Ea a avut grija de mine cand eram copil, deci nu mai vorbesc despre statistici acum - acum este despre istoria familiei mele. Eu cred in statistici doar intr-un singur mod, atunci cand sunt statistici verificate de bunica. (Rasete) Cred ca e cea mai buna metoda de a verifica statistici istorice. Suedia era ca Ghana. E interesant sa vezi gradul enorm de diversitate din Africa sub-Sahariana. V-am spus-o anul trecut, v-o mai spun odata, mama mea s-a nascut in Egipt, iar eu - eu cine sunt? Eu sunt mexicanul familiei. Si fiica mea, ea s-a nascut in Chile, si neapoata mea s-a nascut in Singapore, acum cea mai sanatoasa tara in lume. A intrecut Suedia acum cam doi sau trei ani, cu o rata de supravietuire infantila mai mare. Dar e o tara foarte mica, doar stiti. Sunt asa de aproape de spital, incat nu ii putem intrece in padurile astea. (Rasete) Dar aduc un omagiu Singapore-lui.

Singapore sunt cei mai tari, acum. Si asta se pare ca e o poveste foarte buna. Dar, in realitate, nu este atat de simplu, ca e o poveste buna in intregime. Pentru ca trebuie sa va arat una dintre celelalte facilitati. Putem sa facem culoarea sa reprezinte o variabila - si ce aleg eu aici? Emisii de dioxid de carbon, tone metrice per capita. Aici e 1962, si Statele Unite emanau 16 tone de persoana. Si China emana 0,6 iar India emana 0.32 tone per capita. Si ce s-a intamplat cand am avansat in timp? Pai vedeti povestea frumoasa a devenirii mai bogati si mai sanatosi - toata lumea au facut-o cu costul emisiilor de dioxid de carbon. Nu e nimeni care sa nu o fi facut asa pana acum. Si nu avem toate datele la zi pentru ca aceste informatii sunt foarte importante astazi. Si am ajuns in 2001.

In discutiile la care am participat cu liderii mondiali, stiti, multi spun ca, acum, problema majora sunt economiile emergente, emit prea mult dioxid de carbon. Ministrul mediului din India a spus: "Pai, voi ati fost cei care ati cauzat problema. tarile membre OECD - tarile cu venituri mari - ele au fost cele care au cauzat schimbarile climatice. Dar va iertam, pentru ca nu ati stiut ce faceti. Dar de acum inainte, vom calcula per capita. De acum vom calcula per capita. Si fiecare e responsabil de emisiile per capita."

Asta arata de fapt ca nu am vazut un progress economic sau in sanatate solide nicaieri in lume fara a distruge clima. Si de fapt asta trebuie schimbat. Am fost criticat pentru ca v-am aratat o imagine prea pozitiva a lumii, dar eu nu cred ca e asa. Lumea e un loc destul de dezordonat. Putem numi asta Strada Dolarului. Toata lumea locuieste pe aceasta strada. Ce castiga ei aici - numarul la care locuiesc - este de fapt cat castiga pe zi. Familia asta castiga cam un dollar pe zi. Mergem cu masina in sus pe strada, aici, gasim aici o familie care castiga cam doi, trei dolari pe zi. Si mai mergem putin - gasim prima gradina de pe strada aceasta, iar ei castiga intre 10 si 50 de dolari pe zi.

Si cum traiesc ei? Daca ne uitam la pat aici, putem vedea ca ei dorm pe pe o carpeta pe podea. Asta inseamna de fapt limita saraciei - 80% din veniturile familiei sunt folosite doar pentru a acoperi nevoile energetice, mancarea pentru ziua in curs. Aici sunt intre 2 si 5 dolari, ai un pat. Aici ai un dormitor mult mai frumos, puteti vedea. Am tinut prezentarea asta pentru Ikea, iar ei au vrut sa putem vedea o canapea exact aici. (Rasete) Si aici e canapeaua, insa va aparea abia de acolo. Si cel mai interesant lucru, cand va duceti acolo si va uitati la panorama, vedeti familia inca stand pe podea, cu toate ca exista o canapea. Daca va uitati in bucatarie, vedeti ca marea diferenta pentru femei nu vine intre 1 si 10 dolari. Vine dupa asta, abia atunci cand ai conditii bune de munca in familie. Si daca chiar vrei sa vezi diferenta, te uiti la toaleta de aici. Acest lucru se poate schimba, asta se poate schimba. Toate aceste imagini sunt din Africa, unde conditiile pot deveni mai bune. Putem iesi din saracie.

Propriile mele cercetari nu au fost in IT sau ceva asemanator. Am petrecut 20 de ani intervievand fermieri africani care erau la limita foamei. Iar astea sunt rezultatele cercetarii bazate pe nevoile acelor fermieri. Ce e bun aici e ca nu poti vedea cine sunt cercetatorii. Asa e atunci cind cercetarea functioneaza in slujba societatii - chiar trebuie sa traiesti cu oamenii.

Cand esti sarac, totul se reduce la supravietuire. Totul e sa ai ce manca. Si aceste doua fete fermier - fiindca parintii lor au murit de HIV si SIDA - discuta cu un specialist agronom. Acesta e unul dintre cei mai buni agronomi din Malawi, Junatambe Kumbira, si discuta despre ce fel de manioc vor planta - cel mai bun convertor de raze solare in mancare descoperit pana acum. Si sunt foarte, foarte interesate de a primi sfaturi, si asta inseamna a supravietui in saracie. Acesta e un aspect. Iesirea din saracie. Femeile ne-au spus un singur lucru: "Aduce-ti-ne tehnologie". Detestam mojarul asta, dureaza ore si ore. Adu-ne o moara ca sa ne putem macina faina, si apoi vom putea sa platim pentru restul singure." Tehnologia ne va scoate din saracie, dar e nevoie de o piata ca sa poti iesi din saracie. Si aceasta femeie e foarte fericita acum, ducandu-si produsele la piata. Dar e foarte recunoscatoare pentru banii pubilici investiti in scolarizare pentru ca ea poate acum numara, nu mai poate fi inselata cand ajunge la piata. Vrea sa aiba un copil sanatos, ca sa se poata duce la piata si sa nu fie nevoita sa stea acasa. Si vrea infrastructura - e bine sa ai o strada pavata Se poate face bine si prin credite. Micro-creditele i-au dat o bicicleta, sa stiti. Iar accesul la informatie ii va spune cand si cu ce produs sa se duca la piata. Asta se poate face.

Experienta mea de 20 de ani in Africa imi spune ca imposibilul e posibil. Africa nu a mers prost. In 50 de ani au progresat de la o situatie pre-medievala la o stare decenta similara cu Europa acum 100 de ani cu natiuni si state functionale. As putea spune ca Africa sub-Sahariana a progresat cel mai mult in lume in ultimii 50 de ani. Pentru ce nu luam in considerare de unde au plecat. E acest concept stupid de tari in curs de dezvlotare care ne pune pe noi, Argentina si Mozambic impreuna, acum 50 de ani, si spune ca Mozambic a mers cel mai prost. Trebuie sa stim ceva mai mult despre lume. Am un vecin care cunoaste 200 de tipuri de vin. Stie tot. Stie numele strugurilor, temperatura si orice altceva. Eu stiu doar doua tipuri de vin - rosu si alb. (Rasete) Dar vecinul meu stie doar doua feluri de tari - industrializate si in dezvoltare. Iar eu stiu 200, eu cunosc datele de amanunt. Dar si voi puteti face asta. (Aplauze)

Dar trebuie sa devin serios. Si cum devii serios? Faci o prezentare in PowerPoint, stiti? (Rasete) Omagiu aduc pachetului Office, nu? Ce e asta, ce e asta, ce spun eu aici? Va spun ca sunt multe aspecte ale dezvoltarii. Fiecare isi iubeste propriile interese. Daca te afli in sectorul corporate, iubesti micro-creditul. Daca lupti intr-o organizatie non-guvernamentala, iubesti egalitatea dintre sexe. Sau daca esti profesor, iubesti UNESCO, si asa mai departe. La nivel global, trebuie sa avem in vedere mai mult decat propriile interse. Trebuie sa avem in vedere totul. Toate aceste lucruri sunt importante pentru dezvoltare, mai ales atunci cand abia ai iesit din saracie si ar trebui sa te indrepti spre bunastare.

Lurucurile la care trebuie sa na gandim acum sunt: care este scopul dezvoltarii si care sunt metodele acestei dezvoltari? Vreau sa evaluez mai intai care sunt cele mai importante metode. Cresterea economica, pentru mine, ca profesor de sanatate publica, este cel mai important lucru pentru dezvoltare, pentru ca sta la baza a 80% din supravietuire. Administrare. A avea un guvern care functioneaza - asta a scos California din mizerie in 1850. Guvernul a fost cel care a facut legea sa functioneze, in final. Educatia, resursele umane sunt si ele importante. Sanatatea este deasemeni importanta, dar nu asa de mult ca o metoda. Mediul e important. Drepturile omului sunt si ele importante, dar primeste doar un punct.

Dar telurile? Catre ce mergem inainte? Nu ne intereseaza banii. Banii nu sunt un tel. E cea mai buna metoda, dar ii dau zero puncte ca tel. Administratia, pai e amuzant sa votezi pentru ceva putin important, insa nu e un tel. Si mersul la scoala, acesta nu e un tel, e o metoda. Pentru sanatate dau doua puncte. Chiar e bine sa fii sanatos - cel putin la varsta mea - poti sa stai aici, esti sanatos. Si asta e bine, primeste 2 plusuri. Mediul este foarte, foarte important. Nu va mai fi nimic pentru nepoti daca nu salvam ceva. Dar care sunt telurile cele mai importante? Bineinteles, sunt drepturile omului. Drepturile omului e telul, dar nu e o metoda destul de puternica pentru a realiza dezvoltarea. Si cultura. Cultura este cel mai important lucru, as spune, fiindca ea aduce bucurie in viata. Aceasta e valoarea vietii.

Astfel incat ceea ce pare imposibil e posibil. Chiar si tarile africane pot obtine asta. Si v-am aratat poza in care ceea ce pare imposibil e posibil. Si nu uitati, va rog sa nu uitati mesajul meu principal, care e acesta: ceea ce pare imposibil e posibil. Putem avea o lume buna. V-am aratat pozele, am dovedit asta in Powerpoint, si cred ca va voi convinge si prin cultura. (Rasete) (Aplauze) Aduceti-mi sabia! Inghititul de sabii vine din vechea Indie. Este o exprimare culturala care, de mii de ani, a inspirat oamenii sa gandeasca dincolo de ceea ce e evident. (Rasete) Si va voi demonstra ca ceea ce pare imposibil e posibil. Voi lua aceasta bucata de otel - otel solid aceasta e baioneta Armatei Suedeze, 1850, in ultimul an in care a fost razboi. Si e toata din otel - puteti auzi aici. Si voi lua aceasta lama din otel, si o voi impinge prin corpul meu facut din sange si carne, si va voi dovedi ca ceea ce pare imposibil e posibil. Va cer un moment de tacere completa! (Aplauze)