Hans Rosling: Ascensiunea Asiei - cum şi când

Odată, pe când aveam 24 de ani, eram student la Facultatea de Medicina St. John din Bangalore. Eram un student invitat timp de o lună la un curs despre sănătatea publică Iar asta mi-a schimbat mentalitatea pentru totdeauna. Cursul era bun, dar nu conţinutul cursului în sine mi-a schimbat mentalitatea. Ci a fost şocul conştientizării, în prima dimineaţă, că studenţii indieni erau mai buni decât mine.

(Râsete)

Vedeţi voi, eu eram un tocilar. Iubeam statistica de când eram mic. Şi am studiat foarte mult în Suedia. Eram în jumătatea superioară a clasei la toate cursurile pe care le frecventam. Dar la St. John's, eram în partea inferioară. Iar asta pentru că studenţii indieni învăţau mai mult decât o făceam noi în Suedia. Ei citeau conţinutul unei cărţi de două ori de trei ori sau de patru ori. În Suedia îl citeam o dată, după care mergeam să petrecem.

(Râsete)

Şi asta, pentru mine, acea experienţă personală a fost prima oară când mentalitatea cu care crescusem s-a schimbat. Şi am înţeles că poate Vestul nu va domina lumea pentru totdeauna. Sunt sigur că mulţi dintre voi au trăit o astfel de experienţă. E ca atunci când întâlneşti o persoană care iţi schimbă total ideile despre lume. Nu este vorba despre statistică, deşi am încercat să o fac amuzantă.

Iar eu acum, aici, pe scenă, voi încerca să prezic când se va întâmpla asta - când Asia îşi va redobândi poziţia dominantă ca lider al lumii, aşa cum a fost, timp de mii de ani. Şi voi face asta încercând să prezic cu exactitate în ce an salariul mediu pe persoană în India, China va atinge cota din Vest. Şi nu mă refer la întreaga economie, pentru că să ridici economia Indiei până la cea a Marii Britanii, este uşor, cu un miliard de oameni. Dar vreau să văd când salariul mediu, remuneraţia fiecărei persoane, pe lună, în India şi China, când va atinge acesta nivelul Marii Britanii şi a Statelor Unite?

Voi începe cu un istoric. Puteţi vedea harta mea dacă o pun aici, nu? Voi începe din 1858. 1858 a fost un an de mare dezvoltare tehnologică în Occident. A fost anul în care Regina Victoria a putut, pentru prima oară, să comunice cu Preşedintele Buchanan, prin intermediul Cablului Telegrafic Transatlantic. Ei au fost primii care au "ciripit" transatlantic. (Râsete) (Aplauze) Şi am reuşit, cu ajutorul minunatului Google şi al internetului, să găsesc textul telegramei trimis înapoi de Preşedintele Buchanan Reginei Victoria. Se termină aşa: "Această telegramă este un instrument fantastic de răspândire a religiei, civilizaţiei, libertăţii şi legii în întreaga planetă."

Sunt cuvinte frumoase. Dar m-am întrebat la ce se referea prin libertate şi libertate din partea cui. Şi ne vom gândi la asta când vom privi mai atent lumea în anul 1858. Pentru că 1858 a fost un an de răscruce în istoria Asiei. 1858 a fost anul în care curajoasa revoltă împotriva ocupaţiei străine a Indiei a fost învinsă de forţele Britanice. Iar India a mai stat sub dominaţie străină timp de 89 de ani.

Anul 1858 în China a însemnat victoria forţelor britanice în Războiul Opiumului. Iar asta însemna că străinilor, conform tratatului, le era permis comerţul liber în China. Asta însemna că plăteau cu opiu pentru produsele chinezeşti.

1858 este anul în care Japonia a fost nevoită să semneze Tratatul Harris şi să accepte condiţii de comerţ favorabile S.U.A. Erau ameninţaţi de navele negre ancorate în portul Tokio de un an. Dar Japonia, spre deosebire de India şi China, şi-a menţinut suveranitatea naţională.

Şi vom vedea ce diferenţă face acest lucru. Voi face acest lucru aducând aceste cercuri într-un grafic Gapminder în care puteţi vedea că fiecare cerc este o ţară. Mărimea cercului este populaţia. Pe această axă, este venitul pe persoană convertit în dolari. Iar pe acea axă este speranţa de viaţă, sănătatea oamenilor. Aici aduc şi o inovaţie. Am transformat fasciculul de laser într-o versiune ecologică, reciclabilă aici, în India verde.

(Aplauze)

Şi vom vedea, să ştiţi. Priviţi aici, în 1858, India era aici, China aici, Japonia aici, Statele Unite şi Marea Britanie era mai bogate acolo. Voi începe lumea aşa. India nu a fost mereu la acest nivel. De fapt, dacă ne întoarcem în timp, a fost o perioadă acum sute de ani în care venitul pe persoană în India şi China era chiar deasupra celui din Europa. Dar în 1850 erau deja foarte muţi ani de dominaţie străină, iar India fusese dezindustrializată. Puteţi vedea că ţările cu o economie în creştere erau Statele Unite şi Marea Britanie. Spre sfârşitul secolului, începuseră şi ei să îmbunătăţească sănătatea, iar Japonia începuse să-şi revină. India încerca. Vedeţi cum se pune aici în mişcare? Dar, în realitate, suveranitatea Japoniei a fost foarte bună. Japonia încearcă să se mişte aici.

Acum este noul secol. Sănătatea se îmbunătăţeşte, Marea Britanie, Statele Unite. Dar atenţie - ne apropiem de Primul Război Mondial. Şi după cum ştiţi, în Primul Război Mondial vor fi multe decese şi probleme economice aici. Marea Britanie decade. Acum apare şi Gripa Spaniolă. După Primul Război Mondial, continuă să crească. Încă sub dominaţie străină şi fără suveranitate, India şi China se află în colţul de jos. Nu s-au întâmplat multe. Numărul populaţiei a crescut dar nu cu mult mai mult. În anii 1930, puteţi vedea că Japonia trece printr-o perioadă de război, cu speranţă de viaţă mică. Iar Al Doilea Război Mondial a fost pentru Japonia un eveniment cu adevărat groaznic, şi din punct de vedere economic. Dar şi-a revenit destul de repede după aceea. Şi ne îndreptăm către lumea nouă. În 1947, India reuşeşte în sfârşit să-şi câştige independenţa. Au putut să ridice steagul Indian şi să devină o ţară suverană, dar cu mari probleme.

(Aplauze)

În 1949 am fost martori la apariţia Chinei moderne într-o manieră care a surprins lumea. Şi ce s-a întâmplat? Ce s-a întâmplat după câştigarea independenţei? Puteţi vedea că sănătatea începe să se îmbunătăţească. Copiii încep să meargă la şcoală. Sunt puse la dispoziţie servicii de sănătate. Acesta este Marele Pas Înainte, când China a căzut. A fost un plan centralizat de Mao Tse Tung. China şi-a revenit. După aceea şi-ai spus, "Niciodată alte planuri centralizate." Dar s-au ridicat până aici, iar India încerca să o urmeze. Şi chiar îşi revenea. Ambele ţări aveau o sănătate mai bună, dar totuşi o economie foarte scăzută.

Şi am ajuns în 1978, când Mao Tse Tung moare, şi un nou tip a apărut de la stânga. Deng Xiaoping a apărut aici. Şi a spus, " Nu contează dacă o pisică este albă sau neagră, atâta timp cât prinde şoareci." Pentru că prinderea şoarecelui era ceea ce îşi doreau cele două pisici. Şi puteţi vedea cele două pisici aici, China şi India, încercând să prindă şoarecii de acolo. Şi s-au hotărât să îmbunătăţească nu numai sănătatea şi educaţia, ci şi să crească economia. Reformele de piaţă au fost un mare succes acolo. În '92 India are şi ea o reformă. Ele merg aproape împreună, şi puteţi observa că asemănările dintre India şi China, sunt în multe privinţe mult mai mari decât diferenţele dintre ele.

Şi aici accelerează. Oare vor prinde din urmă?

Asta este marea întrebare de azi. Astăzi se află aici.

Iar asta înseamnă că - (Aplauze) că media de aici - aceasta este media Chinei. Dacă aş despărţi China, priviţi aici, Shanghai deja vine din urmă. Shanghai este deja acolo. Şi este mai sănătos decât Statele Unite. Pe de altă parte, Guizhou, una dintre cele mai sărace provincii insulă din China, este acolo. Şi dacă despart Guiyhou între rural şi urban, parte rurală se duce aici jos. Vedeţi aceste mari inegalităţi în China, în mijlocul celei mai rapide creşteri economice.

Şi dacă m-aş uita şi la India, vedem un alt fel de inegalitate de fapt în India. Diferenţa geografică, macrogeografică nu este atât de mare. Uttar Pradesh, cel mai mare dintre statele de aici, este mai sărac şi are o sănătate mai scăzută decât în restul Indiei. Kerala se îndreaptă către vârf aici, întâlnindu-se cu Statele Unite la sănătate. Dar nu şi la economie. Iar aici, Maharashtra, cu Mumbai, continuă să crească. În India, cele mai mari inegalităţi sunt în interiorul statului, şi nu între state. Iar asta nu este ceva rău, în sine. Dacă există multe inegalităţi, la nivel macrogeografic pot fi pe termen lung mai greu de rezolvat, decât dacă în aceeaşi zonă există un centru de creştere relativ apropiat de locul în care trăiesc oamenii săraci.

Nu, mai este o mare inegalitate. Priviţi acolo, Statele Unite. (Râsete) O, mi-au rupt cadrul. Washington, D.C. a mers până aici. Prietenii mei de la Gapminder au vrut să arăt asta pentru că la Washington este un nou lider care este cu adevărat îngrijorat de sistemul de sănătate. Şi îl înţeleg, pentru că Washington, D.C. este atât de bogat dar nu stau la fel de bine la sănătate pe cât stă Kerala. E chiar interesant, nu-i aşa? (Aplauze) Prevăd o posibilă afacere pentru Kerala, în care ajută la refacerea sistemului sanitar al Statelor Unite.

(Râsete)

(Aplauze)

Aici avem întreaga lume. Mai jos aveţi legenda. Dacă observaţi cele două pisici uriaşe, care înaintează, puteţi vedea că între ele şi înaintea lor, se află toate noile economii ale lumii, pe care Thomas Friedman le-a numit foarte corect "lumea plată". Puteţi vedea că la sănătate şi la educaţie o mare parte a populaţiei mondiale creşte, dar în Africa şi alte părţi, cum ar fi în Guizhou rural din China, încă există o rată mică a sănătăţii şi a economiei. Există diferenţe enorme în lume. Dar majoritatea celor din mijloc înaintează foarte repede.

Acum, înapoi la proiecţiile mele. Când îşi va reveni? Trebuie să mă întorc la cel mai simplu grafic. Voi arăta venitul pe persoană pe această axă, ce e sărac aici jos şi ce e bogat aici sus. Şi timpul aici, din 1858 pornesc lumea. Şi vom vedea ce se întâmplă cu aceste ţări. Vedeţi. China sub dominaţie străină chiar şi-a scăzut veniturile şi a coborât până la nivelul Indiei aici. În timp ce Marea Britanie şi Statele Unite devin din ce în ce mai bogate. După cel de-al Doilea Război Mondial, Statele Unite sunt mai bogate decât Marea Britanie. Dar aici vine independenţa. Începe creşterea, reforma economică. Creşterea este rapidă, iar cu ajutorul proiecţiei IMF puteţi vedea unde s-ar plasa în 2014.

Acum, întrebarea este, "Când va avea loc revenirea?" Uitaţi-vă, uitaţi-vă la Statele Unite. Vedeţi baloanele? Baloanele, nu cercurile, baloanele mele, ci pe cele financiare. Acesta este "balonul" internetului. Acolo este pragul Lehman Brothers. Îl puteţi vedea venind aici jos. şi se pare că mai avem unul care o ia la vale. Aşa că ele, aceste ţări, nu par să meargă în această direcţie. Par să urmeze o cale de creştere mai umilă. Iar cei interesaţi de creştere îsi întorc privirea către Asia.

Pot să compar cu Japonia. Aici Japonia urcă. Vedeţi voi, Japonia a acţionat aşa. Adăugăm Japonia. Şi nu încape îndoială că această revenire rapidă poate avea loc. Puteţi vedea aici ce a făcut Japonia? Japonia a făcut astfel, până la revenirea totală, şi apoi a mers ca celelalte economii cu venituri mari. Dar adevăratele proiecţii pentru acestea, aş dori să vi le dau aşa. Poate fi mai rău, poate fi mai bine. Este întotdeauna dificil să prezici ceva, mai ales despre viitor. Acum un istoric mi-ar spune că este şi mai dificil să prezici trecutul.

(Râsete)

Cred că mă aflu într-o poziţie dificilă aici. Inegalităţile dintre China şi India cred că sunt cel mai mare obstacol pentru că să aduci întreaga populaţie la creştere şi prosperitate este ceea ce va crea o piaţă domestică, ce va ajuta la evitarea instabilităţii sociale, şi va ajuta la folosirea întregii capacităţi a populaţiei. Aşa că, investiţiile sociale în sănătate, educaţie şi infrastructură şi electricitate este ceea ce în India şi China este cu adevărat necesar.

Cunoașteți situația. Avem în India experți internaționali care ne spun că situația este în schimbare, că trebuiesc luate măsuri, altfel India și China vor fi țările ce vor avea cel mai mult de suferit. Consider că India și China sunt cei mai buni parteneri din lume într-un cimat politic global. Dar ele nu vor avea de plătit pentru ceea ce alții, care au mai mulți bani au creat, iar eu sunt de acord cu asta.

Dar ceea ce mă îngrijoreză este războiul. Oare țările care au fost o dată bogate vor accepta o economie mondială complet schimbată și o schimbare a puterilor așa cum era acum 50, 100 sau 150 de ani înapoi în Asia? Iar oare Asia va putea să facă față poziției de cea mai măreață conducătoare a lumii? Așa că, războiul trebuie mereu evitat, pentru că asta împinge mereu omenirea în jos. Așa că dacă aceste inegalități, climatul și războiul pot fi evitate, fiți pregătiți pentru o lume egală. Pentru că asta pare să se înâmple.

Iar acea viziune pe care am avut-o atunci când eram student, în 1972, că indienii pot fi mult mai buni decât suedezii, este pe cale să se realizeze. Și se va întâmpla exact în anul 2048 spre sfârșitul verii, în Iulie, și mai exact, pe 27 iulie. (Aplauze) 27 iulie, 2048 este a 100-a mea aniversare. (Râsete) Și mă aștept să vorbesc la prima sesiune a celei de-a 39-a ediție TED India. Faceți rezervări din timp. Vă mulțumesc foarte mult.

(Aplauze)