Geoff Mulgan: O scurtă introducere a Şcolii Studio

Despre ceea ce vreau să vorbesc azi este o idee. Este o idee pentru un nou tip de şcoală, care transformă o mare parte din gândirea noastră convenţională despre ceea ce sunt şcolile şi cum funcţionează. Şi ar putea veni aproape de tine în curând. Sursa de unde vine este o organizaţie numită Young Foundation, care de multe decenii a venit cu multe inovaţii în educaţie, precum Open University şi lucruri precum şcolile extinse, şcolile pentru întreprinzători sociali, universităţile de vară, şi School of Everything.

Şi în urmă cu 5 ani am întrebat care este cea mai importantă nevoie pentru inovaţie în şcolarizarea de aici din UK. Şi am simtit că cea mai importantă prioritate era să aducem împreună 2 seturi de probleme. Una era numărul mare de adolescenţi plictisiţi cărora chiar nu le plăcea şcoala, şi nu vedeau nicio relaţie între ceea ce învaţă în şcoală şi viitoarele joburi. Şi angajatorii care continuă să se plângă că, copiii ies din şcoală nepregătiţi pentru munca reală, neavând atitudinea şi experienţa corespunzătoare.

Şi am încercat să întrebăm: În ce fel de şcoli s-ar lupta adolescenţii să intre în loc să le ocolească? Şi după sute de conversaţii cu adolescenţi şi profesori şi părinţi şi angajatori şi şcoli din Paraguay până în Australia, şi luând în considerare unele cercetări academice, care arătau importanţa a ceea ce acum se numesc abilităţile non-cognitive -- abilităţile de motivare, de flexibilitate -- şi că acestea sunt la fel de importante ca abilităţile cognitive -- abilităţile academice formale -- am venit cu un răspuns, unul foarte simplu într-un fel, pe care l-am numit Şcoala Studio. Şi l-am numit şcoala studio pentru a ne întoarce la ideea originală din Renaştere unde munca şi învăţarea sunt integrate. Munceşti învăţând, şi înveţi muncind. Şi concepția cu care am venit avea următoarele caracteristici.

Întâi de toate, ne doream şcoli mici -- de aproximativ 300, 400 de elevi -- de la 14 până la 19 ani, şi în mod esențial, cam 80% din curriculum să fie făcut nu stând în clase, ci prin proiecte practice din viaţa reală, lucrând la comandă pentru afaceri, ONG-uri şi altele. Și fiecare elev să aibă un mentor, precum şi profesori, care să aibă orare mai mult ca într-un mediu de lucru de afaceri. Şi toate acestea vor fi făcute în sistemul public, finanţate din bani publici, dar conduse independent. Şi totul fără costuri suplimentare, fără selecție, şi permițându-le elevilor calea spre universităţi, chiar dacă mulţi dintre ei vor dori să devină întreprinzători și vor dori să aibe joburi manuale. La baza acesteia au fost câteva idei foarte simple ca aceea că un număr mare de adolescenţi învaţă cel mai bine făcând lucruri, ei învaţă cel mai bine în echipe şi învaţă cel mai bine făcând lucruri cu adevărat -- complet opus cu ceea ce face de fapt şcolarizarea de bază.

Aceasta a fost o idee frumoasă, aşa că am trecut la faza modelării rapide . Am încercat mai întâi în Luton -- faimos pentru aeroportul său şi mi-e teamă că doar pentru atât, -- şi în Blackpool -- faimos pentru plajele sale şi pentru timpul liber. Şi ceea ce am găsit -- şi am greşit cam multe lucruri pe care apoi le-am îmbunătăţit -- dar am descoperit că tinerilor le-a plăcut. Ei l-au găsit mult mai motivaţional, mult mai palpitant decât educaţia tradiţională. Şi probabil cel mai important, doi ani mai târziu când au venit rezultatele examenelor, elevii care fuseseră puşi în aceste grupuri de testare care erau grupurile cele mai slabe ca performanţă au ajuns direct în vârf -- de fapt, destul de mult în partea superioară de performanţă în termeni de GCSE, care este sistemul de notare britanic.

Nu este surprinzător că asta a influenţat câţiva oameni să gândească că ne îndreptăm spre ceva. Ministrul educaţiei, acolo jos în Londra, s-a descris pe sine ca fiind un "mare fan". Şi organizaţiile de afaceri au gândit că ne îndreptăm spre ceva în sensul unui mod de a pregăti copiii mult mai bine pentru munca adevărată de azi. Şi într-adevăr, şeful Camerei de Comerţ este acum preşedintele Administrației şcolilor studio şi ajută nu doar cu mari afaceri, dar şi cu mici afaceri peste tot în ţară.

Am început cu două şcoli. Am crescut la 10 şcoli anul ăsta. Şi anul viitor ne aşteptăm la aproximativ 35 de şcoli deschise în toată Anglia, şi alte 40 de localităţi vor să aibă propriile şcoli deschise -- o răspândire destul de rapidă a acestei idei. Interesant, s-a întâmplat aproape în întregime fără acoperire media. S-a întâmplat aproape în întregime fără mulţi bani. S-a răspândit aproape în întregime prin viu grai, viral, printre profesori, părinţi, oameni implicaţi în educaţie. Şi s-a răspândit datorită puterii ideii -- a foarte simplei idei de a transforma educaţia şi de a pune lucrurile care erau marginale, lucruri ca munca în echipă, proiecte practice, şi de a le pune chiar în centrul învăţării, mai degrabă decât la margine.

Acum există un ansamblu întreg de şcoli noi ce vor fi deschise toamna aceasta. Aceasta este una din Yorkshire unde, de fapt, nepotul meu, sper să fie capabil s-o frecventeze. Şi aceasta este concentrată pe pe industriile creative și media. Altele se concentrează pe sănătate, pe turism, pe inginerie şi pe alte domenii.

Noi credem că ne îndreptăm spre ceva. Nu este încă perfect, dar credem că aceasta este o idee care poate transforma vieţile a mii, posibil milioane de adolescenţi care sunt cu adevărat plictisiţi de şcoală. Școala nu-i însufleţește. Ei nu sunt ca noi cei de aici care putem sta în rânduri şi asculta lucruri spuse oră după oră. Ei vor să facă lucruri, ei vor să se murdărească pe mâini, ei vor ca educaţia să fie de-adevăratelea. Şi speranţa mea este că unii dintre voi pot fi capabili să ne ajute.

Noi simţim că suntem la începutul unei călătorii a experimentării şi îmbunătăţirii de a transforma idea Şcolii Studio în ceva ce este prezent, nu ca un răspuns universal pentru fiecare copil, dar cel puţin ca un răspuns pentru unii copii din orice parte a lumii. Şi sper că unii dintre voi ne pot ajuta să facem ca acest lucru să se întâmple.

Mulţumesc foarte mult.

(Aplauze)