Esența lucrurilor nevăzute. Orașe, trecut și viitor. În Oxford, poate putem folosi Lewis Caroll și să ne uităm prin oglinda care este orașul New York pentru a încerca să ne vedem pe noi înșine așa cum suntem cu adevărat, sau poate pentru a trece în altă lume. Sau, așa cum spune F. Scott Fitzgerald, „Așa cum luna se ridica, casele nefolositoare au început să se topească în zare până când am devenit, treptat, conștient de vechea insulă care înflorea odată pentru ochii marinarului olandez, un suflet proaspăt și verde al noii lumi.”
Eu și colegii mei lucrăm de 10 ani să redescoperim această lume pierdută, în cadrul unui proiect intitulat „Proiectul Mannahatta”. Încercăm să descoperim ceea ce Henry Hudson va fi văzut în după-amiaza zile de 12 septembrie 1609, când a ancorat în portul New York. Și aș dori să vă spun această poveste în trei acte. Și dacă mai am timp, un epilog.
Actul I: O Hartă Găsită Deci, eu nu am crescut în New York. Am crescut în vest în munţii Sierra Nevada, cum puteți vedea aici, în Canionul Red Rock. Şi din aceste experienţe timpurii din copilărie am invatat sa iubesc peisaje. Și așa, când a venit timpul să îmi fac studiile universitare, am studiat acest domeniu emergent ale ecologiei peisajului. Ecologia peisajului are ca obiect de cercetare modul în care râul și pajiștea și pădurea și stâncile reprezintă habitate pentru plante și animale. Această experienţă şi această formare profesională m-au ajutat să obțin o slujbă minunată în cadrul Societății pentru Conservare Vieții Sălbatice, care lucrează pentru salvarea vieții și locurilor sălbatice din toată lumea. Şi în ultimul deceniu, am călătorit în peste 40 de ţări pentru a vedea jaguari şi urși şi elefanţi şi tigrii şi rinoceri.
Dar de fiecare dată mă întorceam din călătoriile mele în New York. Și în weekend-uri urcam, ca toți turiștii, în vârful Empire State Building, și mă uitam în jos la acest peisaj, la aceste ecosisteme, și mă întrebam: ”Oare cum funcționează acest peisaj pentru a fi habitat pentru plante și animale? Cum funcționează pentru a deveni un habitat pentru animale ca mine?” Mă duceam în Times Square și mă uitam la doamnele uimitoare de pe zid, și mă întrebam oare de ce nimeni nu se uita la figurile istorice chiar din spatele lor. Mă duceam în Central Park și vedeam topografia rulantă a acestuia venind împotriva topografiei abrupte și simple a centrului Manhattan-ului.
Am început să citesc despre istoria şi geografia orașului New York. Am citit că New York a fost primul mega-oras, un oraş de 10 milioane de persoane sau mai mult, în 1950. Am început să văd picturi de genul asta. Pentru cei dintre voi care sunteți din New York, aceasta este cea de-a 125-a stradă dedesubtul Autostrăzii West Side. (Rasete) A fost o dată o plajă. Şi această pictură îl înfățișează pe John James Audubon, pictorul, stând pe stâncă. Și se uită la vârfurile împădurite ale Washington Heights, la Jeffreyțs Hook, pe unde trece astăzi Podul George Washington.
Sau această pictură, din anii 1740, din Greenwich Village. Aceștia sunt doi studenţi la King's College - mai târziu Universitatea Columbia - aşezați pe un deal, uitându-se spre o vale. Și așa coboram către Greenwich Village și căutam acest deal. Și nu l-am putut găsi. Și nu am putut găsi nici acel palmier. Ce caută acel palmier acolo? (Rasete)
Așa că în cadrul acestor investigații am dat peste o hartă. Și este această hartă pe care o vedeți aici. Este stocată într-un sistem informatic geografic care îmi permite să măresc imaginea. Această hartă nu este din perioada lui Hudson, ci din cea a Revoluției Americane, 170 de ani mai târziu, fiind realizată de cartografi militari britanici în timpul ocupației orașului New York. Și este o hartă remarcabilă. Se află la Arhivele Naționale aici în Kew. Și are o lungime de 3 047 de metri și o lățime de 150 de cm.
Și dacă măresc imaginea către partea inferioară a Manhattan-ului puteți vedea întinderea orașului New York așa cum era, exact la sfârșitul Revoluției Americane. Acesta este Bowling Green. Și aici este Broadway. Iar aici este Parcul City Hall. Deci orașul se întindea practic până la Parcul City Hall. Și chiar în spatele său puteți vedea trăsături care au dispărut, lucruri care au dispărut. Acesta este iazul Collect, care era sursa de apă proaspătă pentru orașul New York în primii săi 200 de ani, și pentru nativii americani pentru mii de ani înainte de asta. Puteţi vedea pârăul Lispenard curgând pe aici, prin ceea ce în prezent este Tribeca, și plajele care se ridica de la The Battery, tocmai până la 42nd St.
Această hartă a fost întocmită în scopuri militare. Sunt cartografiate drumurile, clădirile, aceste fortificații pe care le-au construit. Dar sunt de asemenea cartografiate lucruri de interes ecologic sau militar: dealurile, mlaștinile, pârâurile. Acesta este Richmond Hill si Minetta Water care își avea cursul prin Greenwich Village. Sau mlaștina din Parcul Gramercy, chiar aici. Sau Murray Hill. Și aceasta este casa lui Murray pe Murray Hill, acum 200 de ani. Aici este Times Square, cele două pârâuri care s-au unit pentru a forma o zonă umedă în Times Square, aşa cum era la sfârşitul Revoluţiei Americane.
Aşa că am văzut această hartă remarcabilă într-o carte. Și mi-am spus, „Știi, dacă aș putea conferi acestei hărți referințe geografice, dacă aș putea plasa această hartă în grila orașului de astăzi, aș putea găsi aceste trăsături pierdute ale orașului, în cadrul geografiei cartier-cu-cartier, cunoscută de oameni, geografia locului în care oamenii merg la muncă, în care locuiesc, și unde le place să mănânce.” Așa că, după ceva muncă am reușit să o georeferențiăm, ceea ce ne permite să plasăm străzile moderne ale orașului, și clădirile și spațiile deschise, astfel încât să mărim imaginea pe locul unde se află Collect Pond. Putem digitaliza Collect Pond și pârâurile, și să vedem exact unde se află în cadrul geografiei orașului de astăzi. Așa că este distractiv să găsești unde sunt lucrurile în raport cu vechea topografie.
Dar am avut o altă idee despre această hartă. Dacă înlăturăm străzile și dacă înlăturăm clădirile, și dacă renunțăm și la spațiile deschise, atunci am putea lua această hartă. Dacă extragem trăsăturile specifice secolului al XVIII-lea am putea să o plasăm înapoi în timp. Am putea să o readucem la fundamentele sale ecologice: la dealuri, la fluxuri, la hidrologia de bază și la linia de țărm, la plaje, la aspectele de bază care alcătuiesc peisajul ecologic.
Apoi, dacă am adăuga hărți precum cele geologice, ale geologiei din epoca de piatră, și geologia de suprafață, rămășițele erei glaciare, dacă am întocmi harta solurilor, cu cele 17 tipuri de sol, care sunt definite de Serviciul Național de Conservare a Solului, dacă am face un model digital al ridicăturilor topografice care ne spun cât de înalte erau dealurile, apoi am putea calcula pantele. Putem calcula aspectul. Putem calcula expunerea la vântul de iarnă-- deci, din ce direcție bate vântul de iarnă deasupra peisajului. Zonele albe de pe această hartă reprezintă locurile protejate de vânturile de iarnă.
Am compilat toate informațiile despre locurile în care erau nativii americani, tribul Lenape. Și am o construit o hartă probabilistică a locului în care aceștia puteau fi. Deci, zonele roșii de pe această hartă indică locurile cele mai potrivite pentru sustenabilitate umană din Manhattan, locuri care sunt în apropierea unei ape, locuri care sunt în apropierea portului pentru a pescui, locuri protejate de vânturile de iarnă. Știm că a existat o așezare Lenape aici jos, lângă Collect Pond. Și știm că au plantat un fel de horticultură, că ei cultivau aceste frumoase grădini cu porumb, mazăre și viță de vie, grădina „Celor Trei Surori”.
Așa că am construit un model care explică unde ar fi putut fi aceste câmpuri. Și câmpurile vechi, câmpurile succesionale care urmează. Și pe care le-am putea considera abandonate. Dar, de fapt, acestea sunt habitate de pășuni pentru păsări și plante de pășune. Și acestea au devenit pământuri succesionale acoperite de pășuni, iar acestea se amestecă apoi într-o hartă a comunităților ecologice. Și se dovedește că Manhattan-ul a avut 55 de tipuri diferite de ecosisteme. Puteți să vă gândiți la acestea ca la cartiere, la fel de distincte ca Tribeca, Upper East Side și Inwood -- iar acestea sunt pădurile și zonele umede și comunitățile maritime și plajele.
Și 55 reprezintă o mulțime. Din perspectiva unei zone, Manhattan avea mai multe comunități ecologice pe un acru decât are Yosemite, decât Yellowstone sau Ambaselli. Era într-adevăr un peisaj extraordinar care era capabil să suporte o biodiversitate extraordinară.
Deci, Actul doi: Un Home reconstruit. Deci, am studiat peşte şi broaştele şi păsările şi albinele, cele 85 de diferite tipuri de peşte care au fost pe Manhattan, Heath găini, speciile care nu sunt acolo, castori pe toate fluxurile, poartă negru, şi americanii nativi, pentru a studia modul în care au folosit şi a crezut despre peisajul lor. Am vrut să încerc si harta de acestea. Şi pentru a face că ceea ce am făcut am fost cartografiat habitatul lor nevoi.
În cazul în care nu primesc hrana lor? În cazul în care nu primesc apa lor? În cazul în care nu primesc adăpost lor? În cazul în care nu ajung resursele lor de reproducere? Pentru un ecolog, la intersecţia dintre acestea este habitatului. Dar pentru majoritatea oamenilor, la intersecţia dintre acestea este casa lor. Deci, ne-am citit în ghiduri domeniu, domeniul standard de ghiduri ca poate ai pe rafturi dvs., stii tu, ceea ce este nevoie de castori "Un flux lent, şerpuit cu arbori Aspen şi arin şi sălcii, în apropierea apei. "Acesta este cel mai bun lucru pentru un castor.
Deci ne-am apucat sa fac o lista. Aici este castor. Şi aici este fluxul, şi Aspen şi arini şi salcie. Ca în cazul în care acestea au fost hărţi că avem nevoie de pentru a anticipa în cazul în care v-ar găsi castor. Sau mlaştină broască ţestoasă, care au nevoie de pajişti umede şi insecte şi locuri insorite. Sau Bobcat, au nevoie de iepuri de casă şi castori şi site-uri den. Rapid şi am început să realizăm că castori poate fi ceva care o are nevoie de Bobcat. Dar un castor, de asemenea, are nevoie de lucruri. Şi că, având o pe fiecare parte înseamnă că putem să-l leagă împreună, că putem crea reţea relaţiilor habitat pentru aceste specii.
Mai mult decât atât, am realizat că poţi porni ca fiind un specialist de castor, dar poti sa te uiti la ceea ce are nevoie de un Aspen. Un plop are nevoie de foc şi soluri uscate. Si poti sa te uiti la ceea ce are nevoie un umedă pajişte. Şi este nevoie de castori pentru a crea zone umede, şi poate că unele alte lucruri. Dar puteţi vorbi, de asemenea, despre locuri însorite. Deci, ce are nevoie de un loc însorit? Nu habitatului în sine. Dar care sunt condiţiile care fac posibil? Sau incendiu. Sau soluri uscate. Şi pe care le pot pune aceste pe o grilă care de 1.000 lungi coloane în partea de sus în jos şi 1.000 de rânduri alt mod. Şi apoi putem vizualiza aceste date ca o reţea, ca o reţea socială.
Şi aceasta este o reţea de toate relaţiile de habitat a tuturor plantelor şi animalelor pe Manhattan, şi tot ce au nevoie, merge înapoi la geologie, merge înapoi în timp şi spaţiu în centrul foarte de web. Noi numim aceasta web Muir. Şi dacă ai zoom pe ea se pare ca acest lucru. Fiecare punct este o specie diferită sau un flux diferite, sau pentru un tip de sol. Iar cei mici linii de gri sunt conexiunile care le conecta împreună. Acestea sunt conexiunile care de fapt face natura rezistente. Şi structura acestui lucru este ceea ce face natura, văzut cu toate părţile sale componente. Noi numim aceste Webs Muir după naturalistul scoţian-american John Muir, care a spus, "Când vom încerca să alege nimic de la sine, am descoperit că este obligat rapid de o mie de cordoane invizibil care nu pot fi rupte, la tot ceea ce în univers. "
Si atunci am luat văluri Muir şi le-am luat înapoi la hărţi. Deci, dacă am vrut să merg între 85 şi 86, şi Lex şi 3, poate nu a existat un flux în acest bloc. Şi ar fi un fel de pomi care ar fi fost acolo. şi flori şi licheni şi muşchi, fluturi, peşte în flux, păsările în copaci. Poate un sarpe cu clopotei din lemn trăit acolo. Şi, probabil, un urs negru de mers. Şi poate Amerindienii au fost acolo. Si atunci am luat aceste date.
Puteţi vedea acest lucru pentru tine pe site-ul nostru. Puteţi zoom în orice bloc pe Manhattan, şi să vedem ce ar fi fost acolo acum 400 de ani. Şi am folosit-o pentru a încerca şi de a descoperi un peisaj aici în Actul Trei. Am folosit instrumentele pe care le utilizează la Hollywood pentru a face aceste peisaje fantastice pe care le vedea în toate filmele.
Şi am încercat să-l folosească pentru a vizualiza 3rd Avenue. Deci, ne-ar lua peisajului şi ne-ar construi topografie. Ne-ar pune pe partea de sus a solurilor şi că apele şi iluminarea peisajului. Ne-ar pune pe partea de sus a ca harta de comunităţi ecologice. Şi hranei pentru animale în această hartă a speciei. Aşa că ne-ar lua de fapt o fotografie, arborează mai sus Times Square, caută spre râul Hudson, de aşteptare pentru Hudson să vină. Folosind aceasta tehnologie, putem face aceste fantastic de opinii georeferentiate. Putem lua de fapt o imagine din orice fereastră asupra Manhattan-ului şi a vedea ce peisaj care semăna cu 400 ani în urmă.
Acesta este punctul de vedere de la East River, privirea în sus Murray Hill în cazul în care Organizaţia Naţiunilor Unite este astăzi. Aceasta este opinia cauta pe Râul Hudson, cu Manhattan, la stânga, şi New Jersey pe dreapta, uită spre Oceanul Atlantic. Acesta este punctul de vedere asupra Times Square, cu castor iaz acolo, uită spre est. Astfel încât să putem vedea iazului Collect, şi mlaştini Lispenard înapoi în urmă. Putem vedea câmpurile pe care americanii nativi făcut. Şi putem vedea acest lucru în geografia oraşului de astăzi. Deci, atunci când sunteţi ceas Lege şi Ordine, precum şi avocaţii mers pe jos în sus paşii ar fi putut mers înapoi parcurgerea acestor etape din New York Court House, chiar în iaz Collect, Acum 400 de ani.
Deci, aceste imagini sunt de munca de prietenul şi colegul meu, Mark Boyer, care este aici în public astăzi. Şi aş fel ca, daca ar da-i o mână, pentru a apela pentru munca sa fin. (Aplauze)
Nu există o asemenea putere în aducerea ştiinţei şi vizualizare împreună, că putem crea imagini de genul asta. Poate cauta pe fiecare parte a cauta un pahar. Şi chiar dacă am avut doar o scurtă perioadă de timp să vorbească, Sper sa apreciez că Mannahatta a fost un loc foarte special. Locul pe care le vezi aici pe partea stângă a fost interconectate. Ea sa bazat pe această diversitate. Ea a avut acest rezistenţei că este ceea ce avem nevoie în lumea noastră modernă.
Dar nu ar fi credeţi că nu îmi place locul pe dreapta, pe care am destul de făcut. Am ajuns să iubesc oraşul şi ei un fel de diversitate, şi rezistenţa acestuia, şi dependenţa faţă de densitatea şi modul în care suntem conectate împreună. De fapt, că le-am vedea ca reflecţii unul de celălalt. De mult ca Lewis Carroll făcut-o în "Prin oglindă". Putem compara aceste două şi ţineţi-le în mintea noastră, în acelaşi timp, într-adevăr că acestea sunt în acelaşi loc, că nu există nici un fel că oraşele se poate sustrage de la natura. Si cred ca asta este ceea ce suntem de învăţare despre construirea oraşelor în viitor.
Deci, dacă veţi permite-mi un epilog scurt, nu despre trecut, dar aproximativ 400 de ani de acum, ceea ce suntem este faptul că realizarea Orasele sunt habitate pentru oameni, şi trebuie să furnizeze ceea ce oamenii au nevoie de: un sentiment de acasă, mâncare, apă, adăpost, resurse pentru reproducere, şi un sentiment de sens. Aceasta este cerinţa specială a habitatului suplimentare ale umanităţii. Şi astfel, multe dintre discuţiile de aici, la TED sunt pe cale de semnificaţie, despre aducerea sensul în viaţa noastră în tot felul de moduri diferite, prin intermediul tehnologiei, prin artă, prin ştiinţă, atât de mult încât cred că ne concentrăm atât de mult pe acea parte din viaţa noastră, că nu ne-au dat suficiente atenţie la alimente şi apă şi adăpost, şi de ce avem nevoie pentru a ridica copii.
Deci, cum putem imagina oraş din viitor? Ei bine, ce dacă mergem la Madison Square Park, si am imagina fără toate masinile, şi biciclete în schimb, şi păduri mari, şi fluxuri în loc de canale şi drenuri furtuna? Ce se întâmplă dacă ne-am imaginat Upper East Side cu acoperisuri verzi, precum şi fluxurile de lichidare prin oraş, morile de vânt şi furnizarea de puterea de care avem nevoie? Sau, dacă ne imaginăm zona metropolitană New York City, în prezent, acasa, la 12 milioane de persoane, 12 milioane de persoane, dar în viitor, probabil, trăiesc la densitatea din Manhattan, în numai 36 la sută din zona, cu zonele în care intră sub incidenţa între terenurilor agricole, acoperite de zone umede, acoperite de mlaştini care avem nevoie.
Aceasta este un fel de viitor, cred că avem nevoie, este un viitor care are acelaşi diversitatea şi abundenţa şi dinamismul din Manhattan, dar că învaţă de la durabilitatea trecut, de ecologie, ecologie originale, de natura cu toate părţile sale componente. Mulţumesc mult. (Aplauze)
You can share this video by copying this HTML to your clipboard and pasting into your blog or web page. This video will play with subtitles.
You either have JavaScript turned off or have an old version of the Adobe Flash Player. To view this rating widget you
need to get the latest Flash player.
If your browser allows only "trusted sites" to execute Javascript, you should add the "googleapis.com" domain to your whitelist to allow our Flash detection to work properly.
Got an idea, question, or debate inspired by this talk? Start a TED Conversation.
După 400 de ani de la descoperirea portului New York de către Hudson, Eric Sanderson povestește cum a realizat o hartă 3D a ecologiei dealurilor, râurilor, faunei ce au existat înaintea orașului Manhattan -- corectă până la ultima piatra -- pe vremea când Times Square era un pământ inundat și când nu puteai obține livrare la domiciliu.
Armed with an 18th-century map, a GPS and reams of data, Eric Sanderson has re-plotted the Manhattan of 1609, just in time for New York's quadricentennial. Full bio »
Translated into Romanian by Malina Rusu
Reviewed by Ioana Popa
Comments? Please email the translators above.
18:07 Posted: Feb 2009
Views 492,834 | Comments 53
04:24 Posted: Apr 2008
Views 723,465 | Comments 63
Just follow the guidelines outlined under our Creative Commons license.
This comment will be attributed to . Not ? Sign Out.