Edith Widder: Ciudata și minunata lume a bioluminiscenței

Vreau să vă iau cu mine într-o călătorie într-o lume extraterestră. Și nu e o călătorie în care să străbatem ani-lumină, dar mergem într-un loc care este definit de lumină.

Este slab recunoscut faptul că majoritatea animalelor din oceanele noastre produc lumină. Mi-am petrecut mare parte din carieră studiind acest fenomen numit bioluminiscență. Îl studiez pentru că cred că înțelegându-l mă va ajuta enorm să înțeleg viața din ocean unde apare bioluminiscența în cea mai mare măsură. Îl folosesc și ca un instrument de vizualizare și măsurare a poluării. Dar cel mai mult, mă fascinează. De la prima coborâre în adâncuri cu un submersibil, când am ajuns în beznă și am stins luminile și am văzut jocul de artificii sunt dependentă de bioluminiscență. Dar reveneam din aceste coborâri și încercam să împărtășesc experiența cu cuvinte dar erau absolut nepotrivite pentru a descrie experiența. Aveam nevoie de o metodă de a împărtăși experiența direct. Iar prima dată când mi-am dat seama de asta eram într-un submersibil pentru o persoană care se numește Deep Rover.

În acest următor videoclip veți vedea cum am stimulat bioluminiscența. Iar primul lucru pe care îl veți vedea este un ecran secționat cu o lungime cam de un metru.

Naratorul din film: În fața submersibilului ecranul va intra în contact cu creaturile mici și delicate din adâncurile mării. Stingând luminile submersibilului, este posibil să le vedem bioluminiscența -- lumina produsă când se lovesc de ochiul de plasă. Este prima dată când sunt înregistrați.

Edith Widder: Am înregistrat cu o cameră video care intensifică imaginea având aproximativ sensibilitatea ochiului uman adaptat complet la întuneric. Asta înseamnă că e exact ce ați vedea dacă ați coborî într-un submersibil. Dar numai ca să încerc să vă dovedesc am adus cu mine plancton bioluminiscent într-o încercare temerară de a face o demonstrație pe viu.

(Râsete)

Așadar, vă rog să stingem lumina să fie cât se poate de întuneric, am un balon de sticlă în care se găsește plancton bioluminiscent. Observați că nu produc lumină deocamdată, fie pentru că sunt morți -- (Râsete) fie pentru că e nevoie să-i mișc într-un fel ca să vedeți exact cum arată bioluminiscența.

(Reacții de uimire)

Ups. Scuze.

(Râsete)

Majoritatea timpului de lucru mi l-am petrecut pe întuneric; sunt obișnuită. În regulă.

Așadar, acea lumină a fost produsă de un dinoflagelat bioluminiscent, o algă unicelulară. Așadar, de ce ar avea nevoie o algă unicelulară de abilitatea de a produce lumină? Ei bine, o folosește ca să se apere de predatorii săi. Instantaneul de lumină este precum un strigăt de ajutor. Mai este cunoscut și sub denumirea de alarmă de furt bioluminiscentă. Și, exact ca alarmele de la mașină sau casă, are rolul de focaliza atenția nedorită asupra intrusului, astfel fie ducând la prinderea acestuia fie la a-l speria și alunga.

Multe animale folosesc acest truc, de exemplu, acest pește-dragon negru. Are un organ care produce lumină sub ochi. Are o mustață cu rol tactil și gustativ pe bărbie. Are o grămadă de alte organe pentru lumină pe care le veți vedea imediat. A trebuit să-l urmărim ceva timp cu submersibilul, pentru că viteza maximă a acestui pește este o milă pe oră, adică viteza maximă a submersibilului. Dar a meritat pentru că l-am prins într-un recipient special, l-am urcat în laboratorul de pe ambarcațiune și apoi totul de pe acest pește luminează. Este incredibil. Organele de sub ochi produc instantanee de lumină. Mustața din bărbie produce și ea instantanee de lumină. Are organe care produc instantanee de lumina pe burtă, pe aripioare. Este un strigăt de ajutor; are rolul de a atrage atenția. Este fenomenal. Și, în mod normal, nu avem ocazia să vedem pentru că până îi urcăm la suprafață în plase, luminiscența se epuizează.

Te mai poți apăra și altfel folosind lumina. De exemplu, acest crevete eliberează chimicale bioluminiscente în apă exact cum calamarul sau caracatița eliberează norul de cerneală. Astfel, predatorul este orbit sau i se distrage atenția. Acest calamar micuț se numește "trăgător de foc" pentru că poate face așa ceva. Poate să vă pară o bucățică gustoasă de mâncare, sau un carp de porc cu aripi -- (Râsete) dar când e atacat, ridică un baraj de lumină -- de fapt, un baraj de torpile de fotoni. Abia am reușit să sting lumina la timp ca să vedeți acele cantități mari de lumină lovind ecranul secționat și apoi doar licărind. Este fenomenal.

Sunt multe animale în oceanul larg -- cele mai multe producând lumină. Și intuim destul de bine și de ce, în majoritatea cazurilor. O folosesc ca să găsească hrană, ca să atragă partenerii pentru împerechere, să se apere de predatori. Dar când coborî pe fundul oceanului, acolo lucrurile devin cu adevărat ciudate. Și unele dintre aceste animale probabil au inspirat ce ați văzut în "Avatar", dar nu este nevoie să mergeți pe Pandora ca să le vedeți. Există astfel de creaturi.

Acesta este un coral auriu, un tufiș. Crește foarte încet. De fapt, se crede că unii au chiar 3.000 de ani, deci un motiv pentru a nu permite pescuitul cu plasă pe fundul oceanului. Celălalt motiv este că acest tufiș uluitor luminează. Așadar, dacă te atingi ușor de el, orice loc de care de care te-ai atins va produce această lumină albastru-verzuie care licărește este pur și simplu extraordinar. Și vedeți astfel de lucruri. Pare desprins dintr-o carte a doctorului Seuss -- toate creaturile au această abilitate. Acestea sunt anemone dionea. Dacă o împungi, își lansează tentaculele. Dar dacă vei continua să o împungi, începe să producă lumină. Și, de fapt, ajunge să semene cu o galaxie. Produce aceste fire de lumină, probabil ca o formă de apărare.

Există stele de mare care pot produce lumină. Și exisă stele de mare cu brațe flexibile care produc benzi de lumină care dansează de-a lungul brațelor. Acesta seamănă cu o plantă, dar de fapt e un animal. Se înfige în nisip umflându-și un balon la baza capătului gros. Astfel rezistă împotriva curenților foarte puternici, precum vedeți aici. Dar dacă îl luăm foarte ușurel și îl ducem în laboratorul de la suprafață și dacă doar îl apăsăm la baza capătului gros, produce această lumină care se propagă de la trunchi spre penaj, schimbându-și pe parcurs culoarea, de la verde la albastru. Coloritul și efectele de sunet sunt adăugate pentru plăcerea vizionării. (Râsete) Dar habar n-avem de ce reacționează așa.

Iată un alt exemplu. Acesta este un condei de mare. S-a agățat de o stea cu brațe flexibile ca să se deplaseze. E un paloș verde de lumină. Exact ca cel pe care tocmai l-ați văzut, poate produce aceste benzi de lumină. Astfel, dacă apăs baza, benzile se vor deplasa de la bază spre vârf. Dacă apăs vârful, se deplasează de la vârf spre bază. Ce credeți că se întâmplă dacă apăs la mijloc? (Reacții de uimire) Mă interesează foarte tare ce credeți despre asta.

(Râsete)

Deci, există un limbaj al luminilor în adâncul oceanului și abia începem să-l înțelegem. Și o metodă pe care o folosim este să imităm multe din aceste exponate. Acesta este o nadă optică pe care am folosit-o. O numim meduza electronică. Sunt 16 LED-uri albastre pe care putem programa să producă diferite tipuri de reproduceri. Și le vizionăm cu un sistem video pe care l-am dezvoltat, denumit "Ochi în Mare" care folosește lumină roșie îndepărtată, fiind invizibilă pentru majoritatea animalelor deci este imperceptibilă. Vreau doar să vă arăt unele dintre reacțiile pe care le-am provocat animalelor din adâncul mării.

Camera video este alb-negru. Nu are rezoluție înaltă. Vedeți aici o cutie cu momeală cu mulți -- un fel de gândaci ai oceanului -- cu multe izopode deasupra. Și chiar în față este meduza electronică. Iar când începe să producă instantanee de lumină, va corespunde cu un singur LED care pâlpâie foarte repede. Dar de îndată ce începe să pâlpâie -- și va fi enorm, pentru că pe camera video înflorește -- vreau să vă uitați chiar aici. E ceva mic acolo care răspunde. Comunicăm cu ceva. Seamănă, în fond, cu câteva șiruri de perle, mai exact, trei șiruri de perle. A fost foarte consistent. Se întâmpla în Bahamas la vreo 600 de metri adâncime. Instalasem un chat room pentru că după ce am început, toată lumea comunica. Și cred că acesta e de fapt un crevete care eliberează chimicale bioluminiscente în apă. Dar cel mai tare e că avem o comunicare cu el. Nu știm ce-i comunicăm. Personal, cred că e ceva sexy.

(Râsete)

Și la final, vreau să vă arăt niște reacții pe care le-am înregistrat cu prima cameră web de mare adâncime din lume, pe care am instalat-o anul trecut în Monterey Canyon. Doar ce am început să analizăm toate aceste date. Mai întâi veți vedea o sursă care licărește e un fel de bacterie bioluminiscentă. Și este un semnal optic că se întâmplă ceva pe fundul oceanului. Acest necrofag apare, este vorba despre un rechin cu șase branhii uriaș. Nu pot spune cu siguranță că l-a atras sursa optică pentru că momeala e chiar acolo. Dar dacă ar fi urmărit mirosul, ar fi venit din cealaltă direcție. Și pare de fapt să încerce să mănânce meduza electronică. E un rechin de peste 3 metri jumătate.

În regulă, următoarele imagini sunt de pe camera web este vorba despre aceste reproduceri rotative. Aceasta este alarma de furt. Acesta a fost un calamar Humboldt, un calamar Humboldt tânăr, cam de un metru lungime. Suntem la 900 de metri adâncime, în Monterey Canyon. Dar dacă e o alarmă de furt, nu te aștepți să atace meduza direct. Ar trebui să atace atacatorul meduzei. Dar am văzut câteva reacții de genul acesta. Acesta e ceva mai contemplativ. "Hey, stai puțin. Ar trebui să fie altceva acolo." Se gândește. Dar persistă. Tot revine. Și apoi dispare pentru câteva secunde să se mai gândească și se gândește, "Poate dacă vin din alt unghi." (Râsete) Nu merge.

Începem să ne prindem dar suntem doar la început. Avem nevoie de mai mulți ochi implicați. Deci, dacă aveți șansa să coborâți vreodată cu un submersibil, chiar vă recomand să o faceți. Ar trebui să fie pe lista fiecăruia de lucruri pe care să le facă în viață, pentru că trăim pe o planetă dominată de ocean. Peste 90 la sută, 99 la sută, din spațiul locuibil al planetei este ocean. Este un loc magic cu spectacole incredibile de lumină și cu creaturi bizare și nemaipomenite forme de viață extraterestre pe care le puteți vedea fără să mergeți pe altă planetă.

Dar dacă faceți coborârea vă rog să vă amintiți să stingeți lumina. Dar vă avertizez, creează dependență.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)