Chris Anderson de la WIRED despre "coada lungă" din tehnologie

Aş vrea să vorbesc despre tendinţele din tehnologie, pe care mulţi dintre voi le urmăresc-- ca şi noi, din motive asemănătoare. Evident, fiind o revistă de tehnologie, tendinţele din tehnologie sunt un subiect despre care scriem şi pe care trebuie să îl cunoaştem.

Dar unul din lucrurile care înseamnă a fi o revistă lunară-- este să trăieşti în viitor. Iar noi avem un avans mare. Trebuie să ne planificăm numerele cu multe luni înainte, trebuie să ghicim care vor fi poftele publicului peste şase sau nouă luni. Aşa că ne ocupăm şi cu predicţiile.

Noi, ca şi o mulţime de alte companii, creăm un produs bazat pe tendinţele din tehnologie. În acest caz, al nostru este despre idei şi informaţie şi, dacă avem baftă, despre ceva distracţie. Dar conceptul e cam acelaşi. Aşa că trebuie să înţelegem nu numai de ce e importantă tehnologia, încotro merge, ci şi, foarte important, când--timingul e totul.

Şi e interesant să te uiţi la predicţiile făcute în toiul boom-ului din anii '90 despre comerţul electronic traficul de internet, adoptarea benzii largi sau reclama pe internet: toate au fost corecte--au greşit doar momentul. Aproape fiecare dintre ele s-a adeverit cu doar câţiva ani mai târziu. Dar diferenţa de câţiva ani în evaluările de pe piaţa de capital este în mod evident extremă. Iată de ce momentul e totul.

Probabil că aţi mai văzut aşa ceva înainte. Aceasta este clasica curbă de vizibilitate Gartner, care arată tipul de traiectorie a unei tehnologii de-a lungul vieţii. Şi ca să ne distrăm, am pus pe ea un vraf de tehnologii pentru a vedea dacă ele erau în ascensiune la primul vârf mare, sau dacă erau aproape să se prăbuşească în hăul deziluziei, sau să revină pe coasta iluminării sau... şi aşa mai departe. Acesta este un fel de a face predicţii despre tehnologie; de a înţelege unde se află tehnologia şi apoi de a anticipa următoarea ascensiune.

Tindem să facem orice tehnologie despre care credem că e suficient de importantă şi de obicei o vom face de două ori. O dată, pentru că vrem s-o facem primii. Vrem să fim primii care să o facă, pentru tocilarii care apreciază acest lucru, o vom prinde chiar aici, la declanşatorul de tehnologie. Vedeţi că în 1997 am pus Linux pe copertă. Dar el se întoarce. Şi tehnologiile suficient de mari vor intra în viaţa curentă şi o vor face în forţă. Şi apoi vine vremea să o facem din nou. Anul trecut. Acesta e un mod de a cronometra tendinţele în tehnologie.

Aş vrea să vorbesc despre un mod de gândire despre tendinţele în tehnologie pe care îl numesc marea mea teorie unificată a prezicerii viitorului, dar e mai degrabă o mică teorie unificată a prezicerii viitorului. Ea se bazează pe prezumţia, chiar pe observaţia că toate tehnologiile importante trec prin patru stadii în viaţa lor -- prin cel puţin unul dintre ele, iar uneori prin toate patru. Şi fiecare dintre aceste stadii poate fi văzut ca o coliziune -- o coliziune cu altceva -- de exemplu, un nivel critic de preţ care schimbă atât tehnologia cât şi efectul ei asupra lumii. Este un punct de inflexie. Şi acestea sunt punctele de inflexie care vă spun care va fi următorul capitol în viaţa acelei tehnologii şi poate cum puteţi face ceva vizavi de el.

Primul este preţul critic. Primul stadiu în avansul unei tehnologii este acela în care ea scade sub un preţ critic. După ce scade sun un preţ critic, ea va tinde, dacă are succes, să crească peste o masă critică, să penetreze. În acest stadiu, multe tehnologii le înlocuiesc pe altele, iar acesta este un alt punct important. Şi în cele din urmă, o mulţime de tehnologii devin generice. Spre sfârşitul vieţii lor, ele devin aproape gratuite.

Fiecare dintre aceste puncte reprezintă o ocazie de acţiune; o ocazie pentru ca tehnologia să se schimbe. Şi chiar dacă aţi ratat prima explozie a Wi-Fi -- Wi-Fi-ul a trecut de preţul critic, a atins masa critică, dar încă nu a fost înlocuit şi nici nu a devenit gratuit -- mai are încă oportunităţi.

Aş vrea să demonstrez ce vreau să spun prin asta spunându-vă povestea DVD-ului, o tehnologie care a făcut toate aceste lucruri. După cum ştiţi, DVD-ul a fost introdus la mijlocul anilor '90 şi era destul de scump. Dar vedeţi că prin 1998 scăzuse sub 400 de dolari, iar acesta era un prag psihologic. Şi a început să se extindă. Şi vedeţi că unităţile au început să genereze o tendinţă, punct de inflexiune ascuns, tehnologia decola.

Următorul punct atins, anul următor, a fost masa critică. În acest caz, 20 la sută este adesea o bună aproximare pentru masa critică într-o gospodărie. Şi ce e interesant aici este că altceva a mai decolat în acelaşi timp -- unităţile home-cinema. Deodată, ai un DVD în casă, ai video digital de înaltă calitate, ai un motiv să ai televizor cu ecran mare, ai un motiv pentru sunet surround Dolby 5.1. Şi poate că ai motive să începi să le conectezi, şi să aduci la un loc restul divertismentului tău. Ceea ce e de asemenea interesant este că Netflix a fost înfiinţat în 1999. Reed Hastings e aici. El a văzut clar că acela era momentul, că era un punct de inflexiune în care putea face ceva.

Următoarea fază în care a intrat a fost dezlocuirea. Puteţi vedea că prin 2001 a depăşit în sfârşit ca vânzări VCR-ul. Şi aici puteţi observa implicaţiile din lumea largă. Netflix avea dreptate -- modelul Netflix putea să capitalizeze pe DVD într-un fel în care magazinele de închirieri video nu puteau. Printre multele avantaje ale DVD-ului se numără şi acela că este foarte mic, Îl poţi vârî într-un plic şi-l poţi expedia ieftin. Asta a adus un avantaj; asta a fost o implicaţie a avansului acestei tehnologii pe care nu toată lumea a întrezărit-o.

Şi în fine, DVD-urile sunt aproape gratuite. Există o companie numită Apex, o firmă chinezească fără renume, care a fost de câteva ori în ultimul an numărul unu în vânzarea de aparate DVD în America. Preţul lor mediu pe ultimul an a fost de 48 de dolari. Ştiţi de apocrifa îmbulzeală de la Wal-Mart cauzată de aparatul DVD de 30 de dolari. Dar ele devin foarte, foarte ieftine şi uitaţi-vă la interesanta implicaţie a acestui fapt. Pe măsură ce devin mai ieftine, brandurile premium, Sony şi celelalte, pierd cotă de piaţă, iar cele fără renume, Apex-urile, câştigă. Se genericizează, iar asta se întâmplă atunci când lucrurile merg către zero. Piaţa e foarte dură. (Râsete)

Acum că am introdus aceste patru feluri de a privi tehnologia, aceste patru stadii ale vieţii unei tehnologii, aş vrea să vorbesc despre alte tehnologii existente, tehnologii aflate în atenţia noastră -- şi voi folosi această lentilă, pe acestea patru, pentru a vă spune unde se află fiecare dintre aceste tehnologii în dezvoltarea ei. Ele nu sunt neapărat cele 10 tehnologii de vârf existente, ci doar exemple de tehnologii care se află în fiecare dintre aceste stadii. Dar cred că implicaţiile apropierii lor de aceste răscruci, aceste intersecţii sunt un subiect interesant de gândire.

Să începem cu secvenţierea genelor. După cum ştiţi, secvenţierea genelor -- în mare măsură pentru că se bazează pe computere -- scade ca preţ într-un ritm asemănător cu legea lui Moore. Acum e posibil -- va fi posibil şi, dacă Craig Venter chiar vine astăzi, s-ar putea să vă povestească ceva despre asta -- să secvenţiem genomul uman la un cost de 40 de milioane de dolari până la sfârşitul acestui an. Asta în contrast cu miliardele de doar câţiva ani în urmă. Capacitatea noastră de a captura instrumentele creaţiei este din ce în ce mai mare.

Ce-i interesant e că, în acelaşi timp, numărul de gene pe care le descoperim creşte foarte repede. Fiecare dintre aceste gene este un potenţial test diagnostic. Va veni o zi în care veţi putea face sute de mii de teste, foarte ieftin, dacă veţi vrea să aflaţi lucruri. Puteţi învăţa despre propriul mozaic genetic.

Iată o altă tehnologie care se apropie de preţul critic. Aceasta este o fascinantă cercetare de la OMS care arată efectul medicamentelor generice asupra medicamentelor şi combinaţiilor anti-retrovirale. În ianuarie 2000 preţul era de 10.000 de dolari, sau 27 de dolari pe zi. Apoi au apărut genericele, mai întâi în Brazilia şi în alte părţi, iar efectul asupra preţului a fost pur şi simplu dramatic. Astăzi el este sub 50 de cenţi pe zi. Şi interesant este că dacă te uiţi la elasticitatea preţului, dacă te uiţi la corelaţia dintre acestea două, pe măsură ce preţul anti-retroviralelor scade, numărul de oameni pe care îi poţi trata creşte radical. Iar Fundaţia Clinton şi OMS-ul cred că pot trata trei milioane de oameni din toată lumea până în 2005 -- din care două în Africa sub-sahariană. Iar preţul în scădere al medicamentelor are foarte multe de a face cu această situaţie.

Linux este un alt exemplu bun. Acum am trecut la masa critică. Acestea sunt acum tehnologii care ating masa critică. Dacă vă uitaţi aici, iată Linux în roşu şi a atins 20 de procente. Interesant, a mai trecut printr-o răscruce înainte. dar nu printr-una din cele care contează. Răscrucea care va conta este cea în albastru. Dar uitaţi-vă la direcţia în care merg aceste linii, vedeţi că de la 20 de procente e luat de acum în serios. Nu mai e doar pentru tocilari. Acesta e lucrul pentru care, îmi imaginez, oamenii din Redmond se trezesc în miez de noapte să se gândească la el. (Râsete)

O altă tehnologie pe care o vedem pretutindeni în jurul nostru sunt maşinile hibride. Nu ştiu dacă cineva de aici are vreun Prius 2004, dar e o maşină fantastică. Şi dacă vă uitaţi la trendurile de aici, cam prin 2008 -- şi nu cred că asta e o predicţie nebunească -- aceste maşini vor reprezenta doi la sută din vânzările de automobile. Doi la sută nu e douăzeci la sută, dar în domeniul auto, care se mişcă lent, e imens; aceasta e sosirea. La doi la sută, începi să le vezi pretutindeni pe drumuri.

Şi ce e interesant despre avântul hibrizilor este că au introdus motoarele electrice în industria auto. Este prima schimbare radicală în tehnologia auto în ultimii 100 de ani. Şi odată ce ai motoare electrice, poţi face orice: poţi modifica structura maşinii în orice fel vrei. Poţi avea frânare regenerativă, poţi avea comenzi electrice, poţi avea elemente de caroserie înlocuibile -- e un lucru mic care începe cu un hibrid, dar poate duce la o eră complet nouă în istoria maşinii.

S-ar putea să fi auzit câte ceva despre Voice Over IP. Din nou, apare cam din senin şi e un pic cam greu de folosit acum. Există o companie creată de fondatorii Kazaa, numită Skype. Priviţi aceste numere. S-au lansat în august anul trecut; au deja aproape patru milioane de utilizatori înregistraţi -- asta e masa critică. Şi acelaşi lucru se întâmplă printre furnizorii de telefonie. Priviţi cum IP-ul preia ştafeta de la unele dintre standardele tradiţionale de telecomunicaţii. Acesta e un punct critic -- dacă Malcolm e aici, scuze -- şi va schimba aspectele economice viteza şi jucătorii din domeniu; care va arăta cam aşa.

În fine, gratuitatea. Gratuitatea este cu adevărat interesantă. Gratuitatea apare odată cu epoca digitală, deoarece costurile de reproducere sunt practic nule. Apare odată cu IP-ul, fiindcă este un protocol atât de eficient. Apare odată cu fibra optică, fiindcă aceasta aduce atât de multă lărgime de bandă. Gratuitatea este, de fapt, darul pe care Silicon Valley îl face lumii. Este o forţă economică şi tehnică. E o forţă deflaţionară, dacă nu este mânuită cum trebuie. E abundenţă, în opoziţie cu raritatea. Gratuitatea este probabil cel mai interesant lucru.

Iar aici aveţi doar numărul de cântece care poate fi stocat pe un disc dur. Ştiţi, s-ar putea să fie un subiect de film aici, dar, practic, toate cântecele scrise vreodată ar putea fi stocate pe dispozitive în valoare de 400 de dolari până în 2008. Asta elimină un întreg element, elementul fizic, al cântecelor. Şi aţi văzut numerele. Ştiţi că industria muzicală se prăbuşeşte sub ochii noştri, iar Hollywoodul este şi el îngrijorat. Ei se confruntă cu o forţă cu care nu s-au mai întâlnit până acum. Iar răspunsul lor e draconic şi nu neapărat unul care îi va scoate la liman.

Şi în fine, vă voi da un ultim exemplu de gratuitate -- probabil cel mai puternic dintre toate. Am vorbit de fribra optică: abundenţa ei tinde să facă lucrurile gratuite. Acesta este preţul pe minut al unei convorbiri telefonice către India. Şi e interesant că nu mai departe de 1990 el era de peste doi dolari pe minut. India încă are un sistem telefonic reglementat legal, cum aveam şi noi. Era surprinzător de ne-inovativ, progresa foarte lent, dar exista atât de multă fibră optică încât nu i te puteai opune şi iată cât de repede a scăzut preţul. În multe cazuri, e şapte cenţi pe minut.

Iar consecinţa pentru India a costurilor telefonice scăzute, a telefoniei gratuite, este programatorul supărat, este externalizarea. Este probabil una dintre cele mai dramatice schimbări în globalizare, şi unul dintre cele mai puternice instrumente economice pe care le vedem în lumea de azi. Forţa Indiei, apoi a Chinei şi a oricărei alte ţări care poate contacta pieţele noastre şi e dispusă să lucreze cu firmele noastre -- deoarece comunicaţiile sunt gratuite -- abia începe să se facă simţită. Iar eu cred că aceasta este probabil una dintre cele mai importante tendinţe în tehnologie pe care le vedem astăzi. Mulţumesc.