Arvind Gupta: Cum să faci jucării din gunoaie într-un scop educativ

Numele meu este Arvind Gupta, și sunt creator de jucării. Am făcut jucării în ultimii 30 de ani. La începutul anilor '70, eram la facultate. Era o perioadă extrem de revoluționară. Era o perioadă de frământări politice, să spunem așa - studenții ieșiseră pe străzile Parisului, revoltându-se împotriva autorităților. America era scuturată de mișcările de protest împotriva războiului din Vietnam, de mișcarea pentru Drepturile Omului. În India, aveam mișcarea Naxalite, mișcarea [nu se poate descifra]. Dar, după cum bine ştiţi, atunci când societatea cunoaşte tulburări politice, acest lucru eliberează foarte multă energie. Mișcarea Națională din India a fost martora acestui fapt. Foarte multe persoane și-au dat demisia din locuri de muncă bine plătite și s-au înscris în Mișcarea Națională. La începutul anilor '70, unul dintre acele programe mărețe din India urmărea să revitalizeze educaţia științifică din şcolile primare din mediul rural.

Exista o persoană, Anil Sadgopal, care făcuse un doctorat la Caltech și s-a întors ca specialist în biologie moleculara ca să lucreze în cel mai modern institut de cercetări al Indiei, TIFR, La vârsta de 31 de ani, el nu reușea să pună în relaţie munca de cercetare pe care o făcea cu viaţa oamenilor obişnuiţi. Astfel încât a pus bazele unui proiect de educaţie ştiinţifică pentru mediul rural. Foarte multe persoane au fost inspirate de acest lucru. Sloganul de la începutul anilor 70 era: "Mergeți la oameni. Trăiți împreună cu ei, iubiți-i. Începeți de la ceea ce ei știu deja. Construiți pe ceea ce au." Cam ăsta era sloganul dominant.

Prin urmare mi-am luat un an liber. Mă angajasem la firma Telco, unde făceam camioane TATA, în apropiere de Pune. Am lucrat acolo timp de doi ani, până să-mi dau seama că scopul meu în viaţă nu era să fac camioane. De multe ori, noi nu știm ce vrem să facem în viaţă, însă e suficient să știm ceea ce nu vrem să facem. Așadar mi-am luat concediu un an și m-am alăturat acestui program de educaţie științifică destinat zonelor rurale. Iar acesta a fost un moment definitoriu pentru mine. Era un sat extrem de mic un fel de bazar săptămânal, unde oamenii, o dată pe săptămână, își adună toate lucrurile. Așadar, mi-am spus: "Urmează să îmi petrec aici următorul an de zile." Astfel că am cumpărat câte un exemplar din fiecare obiect care era vândut pe marginea drumului. Și unul dintre lucrurile pe care le-am găsit este acest cauciuc negru.

Acesta e un tub pentru valva de bicicleta. Atunci când pompați aer într-o bicicletă, folosiți un pic din asta. Și unele dintre aceste machete așadar luați un pic din acest tub de cauciuc. puteți pune două bețe de chibrituri în el și obţineţi o articulație flexibilă. Este o articulație de tuburi. Începeți explicând unghiurile - un unghi ascuțit, un unghi obtuz, un unghi drept. Obţineţi un cuplaj pe care-l puteţi personaliza. Dacă aveți trei și le legați între ele, obțineți un triunghi. Cu patru, obţineți un pătrat, un pentagon, un hexagon, obțineți toate tipurile de poligoane. Și acestea au niște proprietăți minunate. Dacă vă uitați la hexagon, de exemplu, este ca o amibă, care își schimbă constant forma. Poți să scoți asta și devine un pătrat. Apeși, devine paralelogram. Însă este foarte instabil. Uitați-vă la pentagon, de exemplu, scoateți asta - devine un trapez în formă de barcă. Apăsați și devine o casă. Acesta devine un triunghi isoscel - din nou, foarte instabil. Acest pătrat poate că arată ca un pătrat perfect, dar dacă apăsaţi puțin, devine un romb. Ia forma unui zmeu. Dați unui copil un triunghi, el nu va reuși să-l modifice.

De ce să folosim triunghiuri? Pentru că triunghiurile sunt singurele structuri rigide, Nu putem face poduri cu pătrate, pentru că s-ar deforma la trecerea unui tren. Oamenii obișnuiți ştiu asta, pentru că dacă mergeți într-un sat din India, unde oamenii probabil că nu au mers la vreo facultate de inginerie, dar nimeni nu face un acoperiș așa. Pentru că dacă ar pune țigla deasupra, pur și simplu s-ar dărâma. Ei fac întotdeauna un acoperiș triunghiular. Asta e știința populară.

Și dacă ați face pur și simplu o gaură aici și ați introduce un al treilea băț de chibrit, ați obține o articulație în T. Iar dacă aș găuri toate cele trei picioare în cele trei colţuri ale acestui triunghi, aș obține un tetraedru. Așadar puteți obține toate aceste volume 3D. În acest fel obțineți un tetraedru. Și dacă le faceți pe acestea, obțineți o mică căsuță. Puneți asta deasupra. Puteți să le uniți câte patru. Puteți să le uniți câte șase. Pur și simplu veți avea nevoie de o tonă. Articulați șase chibrituri și obțineți un icosaedru. Puteți să vă jucați cât doriți. Acesta formează un iglou. Asta se întâmpla în 1978. Eram un tânăr inginer de 24 de ani. Și m-am gândit că asta era mult mai mișto decât să fac camioane. Aplauze Dacă, de fapt, ați pune patru bile de sticlă înăuntru, ați simula structura moleculară a metanului, CH4. Patru atomi de hidrogen, cele patru puncte ale tetraedrului, ceea ce înseamnă - micul atom de carbon.

Ei bine, de atunci, m-am gândit că am fost cu adevărat privilegiat să ajung sa fac asta în peste 2.000 de școli din țara mea - școli rurale, școli guvernamentale, școli municipale, școli private - am fost invitat de cele mai multe dintre ele. De fiecare dată când merg la o școală, observ o strălucire în ochii copiilor. Văd speranță. Văd fericirea pe fețele lor. Copiii vor să construiască chestii. Copiii vor să facă chestii.

Asta. Noi facem sute de pompe. Asta este o pompă micuță cu care ai putea umfla un balon. Este o pompă adevărată. Ați putea chiar să spargeți balonul. Avem o zicală care spune că cel mai bun lucru pe care un copil ar putea să-l facă cu o jucărie ar fi să o distrugă. Așadar, tot ce aveți de făcut este să - e un fel de afirmație provocatoare - această cameră veche de bicicletă și acest vechi ...[nu se înțelege] din plastic Această gaură de umplere se va potrivi perfect în această cameră de bicicletă. Și astfel obţineţi o valvă. Puneți puțină bandă autoadezivă. Aerul circulă într-o singură direcție. Noi facem sute de pompe. Iar asta este cealaltă - în care pur și simplu iei un pai și pui un băț înăuntru, faci două tăieturi pe jumătate. Se procedează în felul următor: trebuie să îndoiți ambele piciorușe într-un triunghi și apoi să puneți puțină bandă autoadezivă în jurul lor. Și obţineţi o pompă. Iar acum, cu această pompă aţi obţinut un sprinkler veritabil. E ca o centrifugă. Dacă rotiți ceva, are tendința să zboare spre exterior.

Aplauze

Ei bine, - dacă ați fi în Andhra Pradesh, ați face asta dintr-o frunză de palmyra. Multe dintre jucăriile noastre populare se bazează pe principii științifice minunate. Dacă rotiți ceva, va avea tendința să zboare spre exterior. Dacă o faceți cu două mâini, veți putea vedea acest Om Zburător foarte amuzant. Bine. Aceasta este o jucărie care a fost făcută din hârtie. E fantastică. Sunt patru imagini. Vedeți insecte, broaște, șerpi, vulturi, fluturi, broaște, șerpi, vulturi. Aceasta este o foaie pe care ați putea să o [nu se înțelege] a fost gândită de către un matematician de la Harvard în 1928, Arthur Stone, documentată de Martin Gardner în multe dintre lucrările sale. Însă asta este foarte distractiv pentru copii. Toți copiii învață despre lanțul trofic. Insectele sunt mâncate de broaște; broaștele sunt mâncate de șerpi; șerpii sunt mâncați de vulturi. Puteţi face asta dintr-o foaie pentru copiator, o coală A4 - ați putea fi într-o școală municipală sau guvernamentală - o coală, un liniar și un creion, fără lipici sau foarfecă. În trei minute ați împăturit-o. Iar felul în care o folosiţi e limitat doar de imaginația dumneavoastră. Dacă luați o coală mai mică, faceți un hexagon mai micuț. Cu una mai mare, faceți unul mai mare.

Acesta este un creion care a fost crestat aici. Și pui un mic ventilator aici Și asta e o jucărie folosită de o sută de ani. S-au scris șase teze de cercetare despre asta. Aici sunt câteva canale, se poate vedea. Și dacă iau o trestie - dacă frec asta se întâmplă ceva fascinant. Șase lucrări de cercetare despre asta De fapt, Feynman, ca și copil, era fascinat de chestia asta. El a scris o lucrare despre asta. Și nu ai nevoie de un accelerator de hadroni în valoare de trei milioane de dolari pentru a face asta. Asta e la îndemâna oricărui copil, și fiecare copil se poate bucura de asta. Dacă doriți să puneți un disc colorat ei bine toate aceste șapte culori se întrepătrund. Și despre asta vorbea Newton acum 400 de ani și anume că lumina albă este formată din șapte culori, doar învârtind asta.

Acesta este un pai. Iată ce am făcut, am închis pur și simplu capetele acestuia cu bandă adezivă, am decupat puțin din colțul drept și stâng, am obţinut astfel nişte găuri în colțurile opuse, iată o mică gaură aici. Acesta este un fel de pai prin care se suflă Îl introduc pe acesta în el Aici avem o gaură, pe asta o închid. Şi e foarte ieftin să faci asta. Şi-n plus copiii se distrează de minune cu aşa ceva.

Ceea ce facem noi, e să facem un motor electric foarte simplu Acesta chiar e cel mai simplu motor de pe Pământ Cel mai scump element este bateria din interior Dacă aveți o baterie, vă costă 0,15 lei să îl construiți. Aceasta este o cameră veche de bicicletă, din care faceți o bandă de cauciuc destul de lată, două ace de siguranță. Acesta este un magnet permanent. De fiecare dată când curentul curge prin bobină acesta devine un electromagnet. Interacțiunea dintre cei doi magneți face ca motorul să se învârtă. Am făcut 30.000.

Profesorii care predau discipline ştiinţifice de zeci de ani pur și simplu strică definiția, scuipând-o într-o doară. Atunci când profesorii fac asta și copiii fac asta. Poți vedea strălucirea în ochii lor Ei se entuziasmează, înțelegând ce înseamnă știința. Iar această știință nu este joacă unui om bogat Într-o țară democratică, știința trebuie să ajungă până la cei mai oprimați până la cei mai marginalizați copii Acest program a început cu 16 școli și s-a răspândit în 1.500 de școli guvernamentale. Peste 100.000 de copii ajung să învețe despre științe în acest fel. Și noi încercăm doar să vedem posibilitățile.

Iată, acesta este tetrapak-ul - un material extrem de dăunător pentru mediu. Există șase straturi - trei straturi de plastic, aluminiu - care sunt lipite între ele. Ele sunt efectiv sudate, astfel încât nu pot fi despărțite. Puteți face o mică rețea de acest fel și le îndoiți și le lipiți și faceți un icosaedru Așadar, un astfel de gunoi, cu care se îneacă toți pescărușii, l-ați putea recicla într-un foarte vesel - toate corpurile platonice din știință pot fi construite din astfel de chestii.

Acesta este un mic pai, nu trebuie decât să decupați două colțuri aici și devine o gură de pui de crocodil Îl pui în gură și sufli (claxon) Este bucuria unui copil, invidia unui profesor, cum se spune. Nu prea ai cum să îți dai seama cum este produs sunetul, căci chestia care vibrează îmi intră în gură. Pe asta o voi ține afară, ca să pot sufla în exterior. Voi inspira (claxon) Astfel nimeni nu va trebui să distrugă producerea sunetelor cu vibrații de corzi. Şi dacă sufli în continuare, continui să scoți sunete și continui să tai bucăți din el. Și se întâmplă ceva foarte frumos (claxon) (Aplauze) Și când ajungi la o bucățică foarte mică - (claxon) Asta e ceea ce te învață copiii. Și dumneavoastră puteți face asta

Înainte să trec mai departe, trebuie să vă arăt ceva. Aceasta este o tăbliță Braille pentru copiii cu dezabilități de vedere. Acestea sunt benzi de scai, aceasta este tăblița mea pentru desen, și acesta este creionul meu pentru desen care este de fapt o cutie pentru rola de film Este de fapt ca un fir de pescuit, de undiță. Iar aceasta este lână Dacă rotesc manivela, toată lâna intră Și un copil orb poate pur și simplu să deseneze asta Lâna se lipește de scai. Sunt 12 milioane de copii orbi în țara noastră - (Aplauze) care trăiesc într-o lume întunecată. Și asta a venit ca o mare binefacere pentru ei. Există o fabrică acolo, undeva, care ne face copiii bolnavi, nefiind în stare să le dea hrană nefiind în stare să le dea vitamina A Însă chestia asta a venit ca o mare binefacere pentru ei. Nu există brevete. Oricine e binevenit să le fabrice.

Chestia asta este foarte, foarte simplă. Puteți vedea, acesta este generatorul. Este un generator cu manivelă Aceștia sunt doi magneți Acesta este un scripete mai mare construit din două CD-uri cu un cauciuc făcut sandviş între ele, un scripete mic și doi magneți puternici. Iar acest filament e legat printr-un fir de un LED Dacă rotesc acest scripete, celălalt, mai mic, se va roti mult mai repede. Procesul de rotaţie va genera un câmp magnetic. Firele, bineînțeles, se vor tăia, se va genera o forță. Și puteți vedea, acest LED va începe să strălucească Așadar acesta este un micuț generator cu manivelă

Ei bine, acesta este, din nou, este pur și simplu un inel, un inel metalic cu bucșe metalice. Și ceea ce puteți face cu el, dacă îi dați o mişcare de rotație, bucşele se vor roti în permanenţă. Și imaginați-vă un grup de copii care stau în cerc și așteaptă ca inelul metalic să treacă de la unul la altul Ei ar fi super fericiți jucându-se cu asta.

La final, ceea ce mai putem face, este să folosim multe ziare vechi şi să facem pălării. Asta i s-ar potrivi lui Sachin Tendulkar. Este o pălărie de crichet minunată. Când îi vedeți pentru prima oară pe Nehru și Gandhi, aceasta este pălăria Nehru - doar o jumătate de ziar Noi facem o mulțime de jucării din ziare iar asta e una dintre ele. Iar asta este - puteți vedea - asta este o pasăre care zboară. Toate ziarele noastre vechi, le tăiem în pătrățele mici. Și dacă aveți una dintre aceste păsări - copiii din Japonia fac această pasăre de foarte mulți ani. Si după cum bine vedeţi, aceasta este o mică pasăre cu coada în evantai

Am să închei cu o poveste Se numește "Povestea Pălăriei Căpitanului". Căpitanul pilota un vas ce naviga pe mare. Acesta înainta extrem de încet. Și erau foarte mulți pasageri pe vapor, care se plictiseau. Prin urmare, căpitanul i-a invitat pe punte: "Îmbrăcați-vă cu cele mai colorate haine pe care le aveţi, cântați și dansați, iar eu vă voi da hrană și băutură." Căpitanul purta în fiecare zi o altă pălărie și lua parte la sindrofie. În prima zi, a purtat o imensă pălărie umbrelă, precum pălăria unui căpitan. În acea noapte, când pasagerii dormeau, a îndoit-o încă o dată, iar a doua zi, el purta o pălărie de pompier cu o mică coadă ca o pălărie de designer, care protejează coloana vertebrală. În noaptea următoare, el lua aceeași pălărie și o mai îndoia odată. Iar a treia zi, devenea o pălărie Shikari ca o pălărie de aventurier. Iar a treia noapte, el o mai îndoia de două ori - și asta este o pălărie foarte cunoscută dacă ați văzut vreunul din filmele noastre de la Bollywood, asta e ceea ce poartă polițistul. Se numește pălărie zapalu. A devenit cunoscută în toată lumea.

Și nu trebuie să uităm că era căpitanul vasului. Așadar, acesta este un vas. Iar acum sfârșitul. Toată lumea se simţea bine în această călătorie. Dansau și cântau. Dintr-o dată a venit o furtună și valuri enorme. Și tot ce poate face corabia este să danseze și să se încline împreună cu valurile. La un moment dat, un val uriaş lovește prora. și o sfarmă. Un alt val lovește pupa și o sfarmă. Vine un al treilea, care înghite puntea și o distruge Și corabia se scufundă, și căpitanul a pierdut tot, în afara unei veste de salvare.

Vă mulțumesc mult.

Aplauze.